10 definiții pentru neprihănire

Explicative DEX

NEPRIHĂNIRE s. f. Calitate a ceea ce este fără prihană, fără păcat, fără vină, pur; curățenie, puritate; spec. castitate. – Pref. ne- + prihănire (înv. „păcat, vină” < prihană).

neprihănire $#s...

NEPRIHĂNIRE s. f. Calitate a ceea ce este fără prihană, fără păcat, fără vină, pur; curățenie, puritate; spec. castitate. – Ne- + prihănire (înv. „păcat, vină” < prihană).

NEPRIHĂNIRE #s. f...

NEPRIHĂNIRE $f. r...

Ortografice DOOM

neprihănire (#des...

neprihănire $(ne-...

neprihănire s. f....

Sinonime

NEPRIHĂNIRE s. @1...

NEPRIHĂNIRE s. ...

Intrare: neprihănire
  • silabație: ne-pri- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • neprihănire
  • neprihănirea
plural
genitiv-dativ singular
  • neprihăniri
  • neprihănirii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

neprihăniresubstantiv feminin

  • 1. Calitate a ceea ce este fără prihană, fără păcat, fără vină, pur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sub tălpile lor zăpada și-a pierdut neprihănirea. STANCU, D. 377. DLRLC
etimologie:
  • ne- + prihănire (învechit „păcat, vină” din prihană). DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.