23 de definiții pentru maramă

din care

Explicative DEX

MARAMĂ, marame, s. f. Fâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile de la țară când se îmbracă în costum național (lăsând capetele să atârne până aproape de pământ); ștergar (2). [Var.: mahra s. f.] – Din tc. mahrama.

MARAMĂ, marame, s. f. Fâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile de la țară când se îmbracă în costum național (lăsând capetele să atârne până aproape de pământ); ștergar (2). [Var.: mahra s. f.] – Din tc. mahrama.

MARAMĂ, marame,...

MARAMĂ ~e f. Br...

maramă f. 1. ște...

marámă (Munt.), @m...

MAHRA s. f. v. maramă.

MAHRA s. f. v. maramă.

hra3 sf ...

NĂFRA 👉 @MAR'...

MAHRA s. f. #...

MAHRA s. f. #...

mahramă f. V. @mar...

hrámă, V. @mahramă...

mahrámă, V. @maram...

mărámă, V. @maramă...

Ortografice DOOM

mara s. f.,...

mara s. f., #...

mara s. f., g.-...

maramă, pl. mara...

Etimologice

maramă (marame),...

Enciclopedice

MARÁMĂ (< tc.) #...

Sinonime

MARA s. năframă...

MARA s. năfra...

Regionalisme / arhaisme

maramă, $marame,...

Intrare: maramă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mara
  • marama
plural
  • marame
  • maramele
genitiv-dativ singular
  • marame
  • maramei
plural
  • marame
  • maramelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mahra
  • mahrama
plural
  • mahrame
  • mahramele
genitiv-dativ singular
  • mahrame
  • mahramei
plural
  • mahrame
  • mahramelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mara, maramesubstantiv feminin

  • 1. Fâșie lungă de voal fin, cu care își acoperă capul femeile de la țară când se îmbracă în costum național (lăsând capetele să atârne până aproape de pământ); ștergar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ștergar diminutive: mărămioară
    • format_quote O fetișcană cu marama albă culegea mure tîrzii din rugii înfloriți a doua oară. C. PETRESCU, S. 228. DLRLC
    • format_quote Își acoperi fața cu marama muiată în lacrime. DELAVRANCEA, S. 174. DLRLC
    • format_quote O maramă albă cu aur semănată îi învăluiește păru-i răsfățat. BOLINTINEANU, O. 51. DLRLC
    • format_quote figurat Copacii somnoroși ne cheamă S-acopere iubirea noastră Sub parfumata lor maramă. VLAHUȚĂ, O. A. 80. DLRLC
    • format_quote figurat Ea ridică somnoroasă lunga genelor maramă. EMINESCU, O. I 84. DLRLC
    • 1.1. Pânză de bumbac sau de cânepă, folosită ca prosop sau ca batistă. DLRLC
      • format_quote Cu țesala-l țesăla Cu marama Că-l ștergea. TEODORESCU, P. P. 534. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.