opțiuni
  • info

26 de definiții pentru manta

din care

Explicative DEX

MANTA, mantale, s. f. 1. Haină lungă, groasă sau impermeabilă care apără de frig, de ploaie etc.; spec. palton de uniformă militară. ◊ Expr. Manta de vreme rea = om pe care nu-l bagi în seamă decât atunci când ai nevoie de el. A-și întoarce mantaua după vânt = a-și schimba atitudinea după împrejurări. A-și găsi mantaua (cu cineva) = a o păți (cu cineva), a avea necazuri (cu cineva). ♦ (Înv.) Mantie. 2. Înveliș care servește pentru a proteja o piesă sau un sistem tehnic. 3. (La gasteropode) Răsfrângere a tegumentului care căptușește cochilia; palium. – Cf. pol., ucr. manta.

MANTA, mantale, s. f. 1. Haină lungă, groasă sau impermeabilă care apără de frig, de ploaie etc.; spec. palton de uniformă militară. ◊ Expr. Manta de vreme rea = om pe care nu-l bagi în seamă decât atunci când ai nevoie de el. A-și întoarce mantaua după vânt = a-și schimba atitudinea după împrejurări. A-și găsi mantaua (cu cineva) = a o păți (cu cineva), a avea necazuri (cu cineva). ♦ (Înv.) Mantie. 2. Înveliș care servește pentru a proteja o piesă sau un sistem tehnic. 3. (La gasteropode) Răsfrângere a tegumentului care căptușește cochilia; palium. – Cf. pol., ucr. manta.

manta sf [#...

MANTA, mantale,...

MANTA s.f. 1. Haină lungă care se poartă peste celelalte haine pentru a apăra de frig, de ploaie etc. ♦ Mantă. 2. Îmbrăcăminte de tablă, de material plastic etc. care protejează un sistem tehnic. 3. Membrană care secretă cochilia la moluște; palium (3). [< fr. manteau].

MANTA s. f. 1...

MANTA ~le f. 1)...

mantà (mantă) f. @...

mantá f., pl. $ale...

mantauă sf ...

măntauă sf #v...

mânta sf #v...

Ortografice DOOM

manta s. f., ...

manta s. f., #a...

manta s. f., art....

manta s. f., pl. ...

manta, pl. manta...

manta, -tale.

Etimologice

manta (mantale),...

Sinonime

MANTA s. v. $mant...

MANTA s. 1. (Tr...

MANTA s. 1. (...

manta s. v. M...

Tezaur

MANTÁ s. f. @I. 1....

MÁNTÁ s. f. (Învec...

MANTÁUĂ s. f. v. @...

MĂNTÁUĂ s. f. v. @...

Intrare: manta
manta1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manta
  • mantaua
plural
  • mantale
  • mantalele
genitiv-dativ singular
  • mantale
  • mantalei
plural
  • mantale
  • mantalelor
vocativ singular —
plural —
manta2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F160)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • manta
  • mantaua
plural
  • mantăi
  • mantăile
genitiv-dativ singular
  • mantăi
  • mantăii
plural
  • mantăi
  • mantăilor
vocativ singular —
plural —
mânta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
măntauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
mantauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

manta, mantalesubstantiv feminin

  • 1. Haină lungă, groasă sau impermeabilă care apără de frig, de ploaie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    diminutive: măntăluță
    • 1.1. prin specializare Palton de uniformă militară. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Jandarmul își ridica gulerul mantalei. CAMILAR, N. I 90. DLRLC
      • format_quote Vedeți, domnule sublocotenent, dacă aruncam mantaua de cauciuc. CAMIL PETRESCU, U. N. 387. DLRLC
      • format_quote Ofițerul... învelit în mantaua de ploaie, controlează cercetător busola. BART, S. M. 16. DLRLC
    • 1.2. Mantă. DN
      sinonime: mantă
    • 1.3. învechit Mantie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: mantie
      • format_quote Într-o manta de mătase cafenie... privea paturile printr-un lornion. C. PETRESCU, Î. II 32. DLRLC
      • format_quote Făt-Frumos îl ascultă. Se dete jos de pe cal și-și așternu mantaua pe năsip încă fierbinte. EMINESCU, N. 24. DLRLC
      • format_quote Poartă pe spate o manta albă, cu gulerul de blană. BĂLCESCU, O. I 222. DLRLC
    • chat_bubble Manta de vreme rea = om pe care nu-l bagi în seamă decât atunci când ai nevoie de el. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A-și întoarce mantaua după vânt = a-și schimba atitudinea după împrejurări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A-și găsi mantaua (cu cineva) = a o păți (cu cineva), a avea necazuri (cu cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: păți
      • format_quote Apoi nu mă faceți din cal măgar, că vă veți găsi mantaua cu mine. CREANGĂ, P. 253. DLRLC
  • 2. construcții Partea superioară a cintrului pe care se reazemă bolta în timpul execuției. MDN '00
  • 3. Înveliș care servește pentru a proteja o piesă sau un sistem tehnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Mantaua tunelului. DLRLC
  • 4. (La gasteropode) Răsfrângere a tegumentului care căptușește cochilia. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: pallium
  • 5. A doua geosferă a Pământului, sub scoarță. MDN '00
  • comentariu Plural și: măntăi, măntăli. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.