opțiuni
  • info

54 de definiții pentru lucru

din care

Explicative DEX

LUCRU, lucruri, s. n. I. Tot ceea ce există (în afară de ființe) și care este conceput ca o unitate de sine stătătoare; obiect. ◊ A lucra în sine = concept din filosofia kantiană care desemnează lucrurile așa cum sunt ele „în sine”, adică independent de cunoaștere, de ceea ce sunt ele „pentru noi”. (Jur.) Lucru imobil (sau nemișcător) = lucru care, în mod natural sau prin voința omului, nu poate fi strămutat dintr-un loc într-altul. Lucru mobil (sau mișcător) = lucru care poate fi strămutat dintr-un loc într-altul. ◊ Expr. Lucru rău (sau prost), se spune, familiar, unei persoane (sau despre o persoană) de care suntem nemulțumiți sau care nu e bună de nimic. ◊ Bun care aparține unei persoane sau unei colectivități; p. gener. obiect, bun. II. 1. Activitate (fizică sau intelectuală) întreprinsă pentru realizarea unui scop; muncă, treabă; acțiune, faptă. ◊ Front de lucru = porțiune dintr-o construcție la care lucrează concomitent mai multe formații de lucru, echipate cu materialele și utilajele necesare. ◊ Loc. adj. De lucru = a) în care se lucrează. Zile de lucru; b) cu care se lucrează, folosit la treabă. Haine de lucru. c) întrebuințat la lucru, folosit într-o activitate. Metodă de lucru. ◊ Expr. A avea de lucru = a) a avea treabă, a fi (foarte) ocupat; b) a avea o ocupație, un serviciu; c) (reg.) a avea de luptat, a avea dificultăți (cu cineva). A nu avea de lucru = a) a nu avea, a nu găsi ce sau unde să muncească; b) se spune când cineva nu-și vede de treabă sau face un lucru nelalocul lui, nepotrivit. A pune (pe cineva) la lucru = a sili (pe cineva) să muncească. A-și face de lucru (cu cineva sau cu ceva) = a) a-și pierde vremea cu o treabă lipsită de importanță sau cu o persoană care creează dificultăți; a părea că lucrează; b) a-și crea singur încurcături. A fi în lucru = a fi în curs de fabricare, de executare, de elaborare. ♦ Lucru în (sau pe) bandă = organizare a producției în care obiectele de realizat se deplasează (continuu sau cu intermitență) cu ajutorul unei benzi rulante. Lucru în lanț = mod de organizare a producției în care obiectul care se lucrează se deplasează ritmic în raport cu echipele specializate de muncitori. (Ist.) Lucru domnesc = obligație pe care o aveau în Evul Mediu țăranii dependenți din Țările Române și care consta în prestații de muncă în folosul domnului. (Fiz.) Lucru mecanic = energie dezvoltată de o forță care acționează asupra unui corp, egală cu produsul dintre componența forței care acționează asupra crapului în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea acestei deplasări. 2. Ceea ce se efectuează, rezultatul muncii. III. 1. Chestiune, problemă, situație, fapt, fenomen; (la pl.) întâmplare, eveniment. ◊ Expr. Lucru de nimic = fapt lipsit de importanță, ceva fără însemnătate. Lucru mare = a) ceva rar, deosebit, realizare de valoare; b) (adverbial; cu valoare intensivă) S-a necăjit lucru mare; c) (determinând un adjectiv, îi dă valoare de superlativ) Frumos, lucru mare. – Din lucra (derivat regresiv).

lucru [At: CO...

LUCRU, lucruri, s. n. I. Tot ceea ce există (în afară de ființe) și care este conceput ca o unitate de sine stătătoare; obiect. ◊ Lucru în sine = noțiune a filozofiei lui Kant desemnând realitatea obiectivă, existentă independent de cunoașterea noastră, care, deși percepută sub formă de reprezentare, nu poate fi cunoscută în esența ei. (Jur.) Lucru imobil (sau nemișcător) = lucru care, în mod natural sau prin voința omului, nu poate fi strămutat dintr-un loc într-altul. Lucru mobil (sau mișcător) = lucru care poate fi strămutat dintr-un loc într-altul. ◊ Expr. Lucru rău (sau prost), se spune, familiar, unei persoane (sau despre o persoană) de care suntem nemulțumiți sau care nu e bună de nimic. ♦ Bun care aparține unei persoane sau unei colectivități; p. gener. obiect, bun. II. 1. Activitate (fizică sau intelectuală) întreprinsă pentru realizarea unui scop; muncă, treabă; acțiune, faptă. ◊ Front de lucru = porțiune dintr-o construcție la care lucrează concomitent mai multe formații de lucru, echipate cu materialele și utilajele necesare. ◊ Loc. adj. De lucru = a) în care se lucrează. Zile de lucru; b) cu care se lucrează, folosit la treabă. Haine de lucru; c) întrebuințat la lucru, folosit într-o activitate. Metodă de lucru. ◊ Expr. A avea de lucru = a) a avea treabă, a fi (foarte) ocupat; b) A avea o ocupație, a fi în slujbă; c) (reg.) a avea de luptat, a avea dificultăți (cu cineva). A nu avea de lucru = a) a nu avea, a nu găsi ce sau unde să muncească; b) se spune când cineva nu-și vede de treabă sau face un lucru nelalocul lui, nepotrivit. A pune (pe cineva) la lucru = a sili (pe cineva) să muncească. A-și face de lucru (cu cineva sau cu ceva) = a) a-și pierde vremea cu o treabă lipsită de importanță sau cu o persoană care creează dificultăți; a părea că lucrează; b) a-și crea singur încurcături. A fi în lucru = a fi în curs de fabricare, de executare, de elaborare. Lucru în (sau pe) bandă = organizare a producției în care obiectele de realizat se deplasează (continuu sau cu intermitență) cu ajutorul unei benzi rulante. Lucru în lanț = mod de organizare a producției în care obiectul care se lucrează se deplasează ritmic în raport cu echipele specializate de muncitori. (Ist.) Lucru domnesc = obligație pe care o aveau în evul mediu țăranii dependenți din țările române și care consta în prestații de muncă în folosul domnitorului. (Fiz.) Lucru mecanic = energie dezvoltată de o forță care acționează asupra unui corp, egală cu produsul dintre componenta forței care acționează asupra corpului în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea acestei deplasări. 2. Ceea ce se efectuează, rezultatul muncii. III. 1. Chestiune, problemă. 2. Situație, fapt, fenomen; (la pl.) întâmplare, eveniment. ◊ Expr. Lucru de nimic = fapt lipsit de importanță, ceva fără însemnătate. Lucru mare = a) ceva rar, deosebit, realizare de valoare; b) (adverbial; cu valoare intensivă) S-a necăjit lucru mare; c) (determinând un adjectiv, îi dă valoare de superlativ) Frumos, lucru mare. – Din lucra (derivat regresiv).

LUCRU, lucruri,...

LUCRU ~ri n. 1)...

lucru n. 1. munc...

lúcru n., pl. $urĭ...

@ACUL MIC FACE LUCRU...

IN MEDIAS RES (#la...

IN MEDIAS RES (#la...

@NATURALIA NON SUNT ...

@NATURALIA NON SUNT ...

@PENTRU CINE VREA, Î...

RES, NON VERBA (#l...

RES NULLIUS (#la...

Ortografice DOOM

lucru (desp. $l...

lucru (lu-cru) ...

lucru s. n. (sif....

Jargon

LUCRU RELATIV prob...

Enciclopedice

@ALL GOOD THINGS WHI...

@ANTHROPOS PANTON ME...

@CERTA AMITTIMUS, DU...

@DIFFICILE EST PROPR...

@ERIPITUR PERSONA, M...

@FELIX QUI POTUIT RE...

@HOMO RES SACRA HOMI...

NON BIS IN IDEM (...

NON NOVA, SED NOVE...

@NON QUIA DIFFICILIA...

@OMNIUM RERUM PRINCI...

RES, NON VERBA #V....

RES IPSA LOQUITUR ...

@RES IUDICATA PRO VE...

RES NULLIUS (#lat....

@RES SEVERA VERUM GA...

@SCIENTIA ET POTENTI...

@SUNT LACRIMAE RERUM...

Argou

lucru $s. n. #sg...

@a nu se omorî cu lu...

@a vedea lucrurile î...

@a vedea lucrurile î...

lucru manual $#exp...

Sinonime

LUCRU s. 1. obi...

LUCRU s. 1. o...

Expresii și citate

@Bis repetita placen...

@Eripitur persona, m...

@Felix qui potuit re...

@Homo res sacra homi...

In medias res (lat...

@Naturalia non sunt ...

Nervus rerum (lat....

Non bis in idem (l...

Quieta non movere ...

@Res iudicata pro ve...

@Res severa est veru...

@Schimbarea în toate...

Unum et idem (lat....

Intrare: lucru
  • silabație: lu-cru info
substantiv neutru (N39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lucru
  • lucrul
  • lucru‑
plural
  • lucruri
  • lucrurile
genitiv-dativ singular
  • lucru
  • lucrului
plural
  • lucruri
  • lucrurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lucru, lucrurisubstantiv neutru

  • 1. Tot ceea ce există (în afară de ființe) și care este conceput ca o unitate de sine stătătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: obiect diminutive: lucrușor
    • format_quote Noaptea dormim ca lucrurile. SAHIA, N. 114. DLRLC
    • format_quote Ochii, ca microscopul, la lucruri ar da mărime. CONACHI, P. 268. DLRLC
    • format_quote rar (Înglobând și ființele) Două lucruri sînt prețioase în Munții Apuseni și le-au făcut faima: oamenii și aurul. BOGZA, Ț. 9. DLRLC
    • 1.1. A lucra în sine = concept din filozofia kantiană care desemnează lucrurile așa cum sunt ele „în sine”, adică independent de cunoaștere, de ceea ce sunt ele „pentru noi”. DEX '09
      • diferențiere Lucru în sine = realitate obiectivă, existentă independent de conștiința noastră, care după filozofia idealistă, deși percepută sub formă de reprezentare, ar fi absolut incognoscibilă. DLRLC
        • format_quote Kant admite însă existența «lucrurilor în sine», declarînd totuși «că ele nu pot fi cunoscute». LENIN, O. XIV 92. DLRLC
    • 1.2. științe juridice Lucru imobil (sau nemișcător) = lucru care, în mod natural sau prin voința omului, nu poate fi strămutat dintr-un loc într-altul. DEX '09
    • 1.3. științe juridice Lucru mobil (sau mișcător) = lucru care poate fi strămutat dintr-un loc într-altul. DEX '09
    • 1.4. Bun care aparține unei persoane sau unei colectivități. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote De patru zile n-a mai fost pe-acasă și i-e dor de tată-său, de odaia, de lucrurile ei. VLAHUȚĂ, O. A. III 92. DLRLC
      • format_quote Se întorcea numai într-un călcîi, cînd... așeza lucrurile de călătorie. ISPIRESCU, L. 13. DLRLC
      • format_quote Țepoi, greblă și cîte alte lucruri ce trebuiesc omului gospodari. CREANGĂ, P. 38. DLRLC
    • chat_bubble Lucru rău (sau prost), se spune, familiar, unei persoane (sau despre o persoană) de care suntem nemulțumiți sau care nu e bună de nimic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Lucrul rău nu piere cu una cu două. CREANGĂ, A. 16. DLRLC
      • format_quote Te-am lăsat în frîu tău Și te-ai făcut lucru rău. MARIAN, S. 4. DLRLC
      • format_quote Fost-ai, lele, când ai fost, dar acum ești lucru prost. DLRLC
  • 2. Activitate (fizică sau intelectuală) întreprinsă pentru realizarea unui scop. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: acțiune faptă muncă treabă
    • format_quote Tot pe dînsa o punea la lucrurile cele mai grele. ISPIRESCU, L. 28. DLRLC
    • format_quote Vitele sînt mari și mai mult cai decît boi întrebuințează la toate lucrurile cîmpului și la transporturi. GOLESCU, Î. 158. DLRLC
    • format_quote Și pe cîmp i-a dus Și pe toți i-a pus La lucrul pămîntului. ALECSANDRI, P. P. 388. DLRLC
    • format_quote regional (În formule de salut) Bun lucru, bade, la plug! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 270. DLRLC
    • format_quote Nu-i lucru puțin ce facem noi. SAHIA, N. 30. DLRLC
    • format_quote Aice-n Iași, pe la d-voastră, toate lucrurile se fac pe dos. ALECSANDRI, T. I 149. DLRLC
    • format_quote Deși avea destui slujbași foarte pricepuți și strașnici, tot voia să cunoască el singur cum merg lucrurile în împărăția lui. CARAGIALE, P. 124. DLRLC
    • 2.1. Lucru manual. DLRLC
    • 2.2. Front de lucru = porțiune dintr-o construcție la care lucrează concomitent mai multe formații de lucru, echipate cu materialele și utilajele necesare. DEX '09 DEX '98
    • 2.3. Lucru în (sau pe) bandă = organizare a producției în care obiectele de realizat se deplasează (continuu sau cu intermitență) cu ajutorul unei benzi rulante. DEX '09
    • 2.4. Lucru în lanț = mod de organizare a producției în care obiectul care se lucrează se deplasează ritmic în raport cu echipele specializate de muncitori. DEX '09
    • 2.5. istorie Lucru domnesc = obligație pe care o aveau în Evul Mediu țăranii dependenți din Țările Române și care consta în prestații de muncă în folosul domnului. DEX '09
    • 2.6. fizică Lucru mecanic = energie dezvoltată de o forță care acționează asupra unui corp, egală cu produsul dintre componența forței care acționează asupra crapului în direcția deplasării punctului ei de aplicație și mărimea acestei deplasări. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De lucru = în care se lucrează. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote În zile de lucru, calea-valea; se lua cu treaba și uita de urît. CREANGĂ, P. 140. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De lucru = cu care se lucrează, folosit la treabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Haine de lucru. Unelte de lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De lucru = întrebuințat la lucru, folosit într-o activitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Metodă de lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Mână de lucru. DLRLC
    • chat_bubble A avea de lucru = a avea treabă, a fi (foarte) ocupat. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Am lucru cu caii. RETEGANUL, P. III 28. DLRLC
      • format_quote Știu că are să aibă de lucru la noapte. CREANGĂ, P. 301. DLRLC
    • chat_bubble A avea de lucru = a avea o ocupație, un serviciu. DEX '09
    • chat_bubble regional A avea de lucru = a avea de luptat, a avea dificultăți (cu cineva). DEX '09 DLRLC
      • format_quote Vedeau cu cine are de lucru. RETEGANUL, P. IV 17. DLRLC
      • format_quote Cu dînșii să am eu de acuma de lucru? SBIERA, P. 286. DLRLC
    • chat_bubble A nu avea de lucru = a nu avea, a nu găsi ce sau unde să muncească. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A nu avea de lucru, se spune când cineva nu-și vede de treabă sau face un lucru nelalocul lui, nepotrivit. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A pune (pe cineva) la lucru = a sili (pe cineva) să muncească. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Chirică atunci... într-o clipă adună toată drăcimea și-o pune la lucru pe cîmp. CREANGĂ, P. 158. DLRLC
    • chat_bubble A-și face de lucru (cu cineva sau cu ceva) = a-și pierde vremea cu o treabă lipsită de importanță sau cu o persoană care creează dificultăți; a părea că lucrează. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Simina își făcea mereu de lucru prin șopron. SLAVICI, N. I 38. DLRLC
      • format_quote Văzîndu-l cu ce-și face el de lucru, l-a întrebat. ȘEZ. V 136. DLRLC
    • chat_bubble A-și face de lucru (cu cineva sau cu ceva) = a-și crea singur încurcături. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A fi în lucru = a fi în curs de fabricare, de executare, de elaborare. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Mobila e de mult în lucru. DLRLC
    • chat_bubble Nu e lucru curat. DLRLC
  • 3. Ceea ce se efectuează, rezultatul muncii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lucrul sporea văzînd cu ochii. BUJOR, S. 33. DLRLC
    • format_quote Una pe alta se îndemnau la treabă și lucrul ieșea gîrlă din mînile lor. CREANGĂ, P. 7. DLRLC
    • format_quote Văduvita sa mumă îl crescu cum putu din lucrul mînilor ei. EMINESCU, N. 40. DLRLC
  • 4. Chestiune, fapt, fenomen, problemă, situație. DEX '09 DLRLC
    sinonime: chestiune fapt fenomen problemă situație
    • format_quote Mă gîndeam la atîtea lucruri, la care n-am vreme să mă gîndesc în celelalte ceasuri zbuciumate ale vieții. SADOVEANU, E. 105. DLRLC
    • format_quote Am început a vorbi lucruri neînsemnate. C. PETRESCU, S. 163. DLRLC
    • format_quote Mă întrebi atîtea lucruri deodată, încît nu știu la care să-ți răspund mai întăi. NEGRUZZI, S. I 63. DLRLC
    • format_quote E grozav lucru a fi străin în orașele mari. VLAHUȚĂ, N. 6. DLRLC
    • format_quote De unde știi că nu s-or schimba lucrurile în bine și pentru d-ta! CREANGĂ, P. 235. DLRLC
    • format_quote Poate că măria-ta ai auzit lucrurile precum nu sînt. NEGRUZZI, S. I 139. DLRLC
    • format_quote Lucru de mirare era acesta, nu șagă! CREANGĂ, P. 306. DLRLC
    • format_quote Mă întrebi un lucru care poate ți l-am spus de o mie de ori. NEGRUZZI, S. I 118. DLRLC
    • format_quote Ce lucru poate să fie Să mă bage în robie? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. DLRLC
    • chat_bubble Lucru de nimic (sau, rar, nimică) = fapt lipsit de importanță, ceva fără însemnătate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Atîta rîs pentr-un lucru de nimic... începea să-l indispuie. VLAHUȚĂ, O. A. III 9. DLRLC
      • format_quote Cît mă rugai, deși era un lucru de nimică. DRĂGHICI, R. 115. DLRLC
    • chat_bubble Lucru mare = ceva rar, deosebit, realizare de valoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Am jurat Să nu las să surpe nimeni lucrul mare ce-am durat. DAVILA, V. V. 116. DLRLC
      • format_quote A, sînt fericiți aceia... pe care îi îmbată... Toaca bunelor silabe și duioasa-ncredințare Că-nsemnați cu stemă-n frunte, ce-au scris ei e lucru mare. VLAHUȚĂ, P. 135. DLRLC
      • format_quote Ei vor aplauda desigur biografia subțire Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vrun lucru mare. EMINESCU, O. I 184. DLRLC
    • chat_bubble (și) adverbial Lucru mare, are valoare intensivă. DEX '09 DEX '98
      • format_quote S-a necăjit, lucru mare. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble Lucru mare, determinând un adjectiv, îi dă valoare de superlativ. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Frumos, lucru mare. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble Mare lucru = (de obicei cu valoare exclamativă sau ironică) ceva vrednic de mirare, fapt extraordinar, minunat. DLRLC
      • format_quote Întreab-o cînd a văzut întîi pe Alexandru și, dacă o ști, mare lucru. SADOVEANU, P. 104. DLRLC
      • format_quote Asta-i o treabă foarte grea și mare lucru să fie, ca s-o putem noi scoate la capăt. CREANGĂ, P. 157. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.