24 de definiții pentru licări

din care

Explicative DEX

LICĂRI, pers. 3 licărește, vb. IV. Intranz. 1. A răspândi o lumină slabă, de-abia întrezărită sau cu sclipiri ușoare și intermitente. 2. A sclipi, a luci. [Prez. ind. pers. 3 sg.: licăre.Var.: licura vb. I, licuri vb. IV] – Et. nec.

LICĂRI, pers. 3 licărește, vb. IV. Intranz. 1. A răspândi o lumină slabă, de-abia întrezărită sau cu sclipiri ușoare și intermitente. 2. A sclipi, a luci. [Prez. ind. pers. 3 sg.: licăre.Var.: licura vb. I, licuri vb. IV] – Et. nec.

licări1 [#At:...

LICĂRI, $licăresc...

A LICĂRI $pers. 3...

licărì v. 1. a l...

LICURA vb. I v. licări.

LICURA vb. I v. licări.

LICURI vb. IV v. licări.

LICURI vb. IV v. licări.

licăi2 v #vz...

licăra v #v...

licuri v #v...

LICURA vb. I #v...

LICURI vb. IV #...

licurì v. a licări...

licărésc, licurésc...

licurésc și -éz,...

Ortografice DOOM

licări (a ~) #vb....

licări (a ~) #v...

licări vb., ind. ...

licăresc, -ream 1 imp.

Etimologice

@licări (-resc, li...

Sinonime

LICĂRI vb. 1. v...

licări vb. IV. ...

LICĂRI vb. 1....

Intrare: licări
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • licări
  • licărire
  • licărit
  • licăritu‑
  • licărind
  • licărindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • licărește
(să)
  • licărească
  • licărea
  • licări
  • licărise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • licăresc
(să)
  • licărească
  • licăreau
  • licări
  • licăriseră
verb (V334)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • licări
  • licărire
  • licărit
  • licăritu‑
  • licărind
  • licărindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • licăre
(să)
  • licăre
  • licărea
  • licări
  • licărise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • licăre
(să)
  • licăre
  • licăreau
  • licări
  • licăriseră
verb (V2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • licura
  • licurare
  • licurat
  • licuratu‑
  • licurând
  • licurându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • licură
(să)
  • licure
  • licura
  • licură
  • licurase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • licură
(să)
  • licure
  • licurau
  • licura
  • licuraseră
licăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • licuri
  • licurire
  • licurit
  • licuritu‑
  • licurind
  • licurindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • licurește
(să)
  • licurească
  • licurea
  • licuri
  • licurise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • licuresc
(să)
  • licurească
  • licureau
  • licuri
  • licuriseră
verb (V334)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • licuri
  • licurire
  • licurit
  • licuritu‑
  • licurind
  • licurindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • licure
(să)
  • licure
  • licurea
  • licuri
  • licurise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • licure
(să)
  • licure
  • licureau
  • licuri
  • licuriseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • licăi
  • licăire
  • licăit
  • licăitu‑
  • licăind
  • licăindu‑
singular plural
  • licăiește
  • licăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • licăiesc
(să)
  • licăiesc
  • licăiam
  • licăii
  • licăisem
a II-a (tu)
  • licăiești
(să)
  • licăiești
  • licăiai
  • licăiși
  • licăiseși
a III-a (el, ea)
  • licăiește
(să)
  • licăiască
  • licăia
  • licăi
  • licăise
plural I (noi)
  • licăim
(să)
  • licăim
  • licăiam
  • licăirăm
  • licăiserăm
  • licăisem
a II-a (voi)
  • licăiți
(să)
  • licăiți
  • licăiați
  • licăirăți
  • licăiserăți
  • licăiseți
a III-a (ei, ele)
  • licăiesc
(să)
  • licăiască
  • licăiau
  • licăi
  • licăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

licăriverb

  • 1. A răspândi o lumină slabă, de-abia întrezărită sau cu sclipiri ușoare și intermitente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pâlpâi
    • format_quote Stele rari licăreau departe, printre îngrămădiri negre de nouri. SADOVEANU, O. VI 64. DLRLC
    • format_quote Felinarele slabe licăreau ca niște semne fantastice în șanțurile întortocheate. REBREANU, N. 48. DLRLC
    • format_quote Cîteva geamuri mai licăresc în beznă. VLAHUȚĂ, O. A. 153. DLRLC
    • format_quote figurat Nădejdea ta a licărit un moment. PAS, Z. I 230. DLRLC
    • format_quote figurat Din soarele copilăriei mele În ochiul tău mai licărește-o rază. GOGA, P. 26. DLRLC
    • format_quote figurat Nimic, nici chiar speranța în ochi nu licărește. MACEDONSKI, O. I 219. DLRLC
  • 2. Luci, sclipi, străluci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Focul se aprinse și vărsă o dungă lată de lumină în tufișuri; frunzele luncii licăreau. SADOVEANU, O. I 17. DLRLC
    • format_quote [Pârâul] intra iarăși în pădure și de aci înainte licărea tot printre rădăcini. GALACTION, O. I 293. DLRLC
    • format_quote Dintre rîndurile plicticoase licăreau neîncetat ochii verzi ai Tanței. REBREANU, R. I 183. DLRLC
    • format_quote Ochii îi licăriră în cap ca două mărgele de sticlă. VLAHUȚĂ, O. A. 132. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.