opțiuni
  • info

17 definiții pentru legitim

din care

Explicative DEX

LEGITIM, -Ă, legitimi, -e, adj. 1. Care este întemeiat pe lege, care se justifică prin lege, care este recunoscut conform unui drept. ◊ Legitimă apărare = situație a unei persoane care, pentru a înlătura un atac direct, injust și deosebit de grav, îndreptat împotriva sa, săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, dar neconsiderată, în acest caz, infracțiune. ♦ (Despre căsătorii) Realizat cu îndeplinirea formelor legale; (despre soți) căsătoriți legal; (despre copii) născut din părinți căsătoriți sau recunoscut de tată. 2. Care este justificat, îndreptățit; just, echitabil. [Acc. și: legitim] – Din fr. légitime, lat. Iegitimus.

legitim, ~ă [#A...

LEGITIM, -Ă, legitimi, -e, adj. 1. Care este întemeiat pe lege, care se justifică prin lege. ◊ Legitimă apărare = situație în care cineva comite un act de violență pedepsit de lege, dar justificat ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste. ♦ (Despre căsătorie) Făcut cu îndeplinirea formelor legale; (despre soți) căsătorit legal; (despre copii) născut din părinți căsătoriți sau recunoscut de tată. 2. Care este justificat, îndreptățit; just, echitabil. [Acc. și: legitim] – Din fr. légitime, lat. legitimus.

LEGITIM, -Ă, $leg...

LEGITIM, -Ă adj. 1. Legal. ◊ Legitimă apărare = situație în care se comite un act de violență justificat legal ca un act de apărare împotriva unei agresiuni imediate și injuste. 2. Just, drept; justificat, îndreptățit. [< fr. légitime, cf. lat. legitimus].

LEGITIM, -Ă $#adj...

@LEGITIM ~ă (~i, ~e...

legitim a. 1. ca...

*legítim, -ă adj. ...

Ortografice DOOM

legitim adj. #m...

legitim adj. #m...

legitim adj. m., ...

legitim...

legitim.

Sinonime

LEGITIM adj. 1....

legitim, -ă #adj....

LEGITIM adj. @1...

Antonime

Legitim ≠ nelegiti...

Intrare: legitim
legitim adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • legitim
  • legitimul
  • legitimu‑
  • legitimă
  • legitima
plural
  • legitimi
  • legitimii
  • legitime
  • legitimele
genitiv-dativ singular
  • legitim
  • legitimului
  • legitime
  • legitimei
plural
  • legitimi
  • legitimilor
  • legitime
  • legitimelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

legitim, legitimăadjectiv

  • 1. Care este întemeiat pe lege, care se justifică prin lege, care este recunoscut conform unui drept. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: legal antonime: nelegitim
    • 1.1. Legitimă apărare = situație a unei persoane care, pentru a înlătura un atac direct, injust și deosebit de grav, îndreptat împotriva sa, săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, dar neconsiderată, în acest caz, infracțiune. DEX '09 DLRLC DN
    • 1.2. (Despre căsătorii) Realizat cu îndeplinirea formelor legale; (despre soți) căsătoriți legal; (despre copii) născut din părinți căsătoriți sau recunoscut de tată. DEX '09 DLRLC
  • 2. Care este justificat, îndreptățit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: drept echitabil just justificat îndreptățit
    • format_quote Prezentarea cu regularitate a dărilor de seamă asigură comuniștilor condițiile necesare pentru participarea lor la munca de conducere, asigură exercitarea drepturilor lor legitime cu privire la controlul activității organelor de partid. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 10, 49. DLRLC
    • format_quote În lupta dîrză pentru apărarea păcii și a drepturilor sale legitime, tineretul lumii își strînge rîndurile sub steagul Federației Mondiale a Tineretului Democrat. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2615. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.