13 definiții pentru incriminare
din care- explicative DEX (9)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (1)
Explicative DEX
INCRIMINARE, incriminări, s. f. Acțiunea de a incrimina și rezultatul ei; p. gener. învinuire, învinovățire, acuzație, incriminație. [Var.: încriminare s. f.] – V. incrimina.
INCRIMINARE, incriminări, s. f. Acțiunea de a incrimina și rezultatul ei; p. gener. învinuire, învinovățire, acuzație, incriminație. [Var.: încriminare s. f.] – V. incrimina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incriminare $#s...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCRIMINARE, $inc...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCRIMINARE s.f. Acțiunea de a incrimina și rezultatul ei; învinuire, acuzație; incriminație. [< incrimina].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
incriminare f. acu...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCRIMINARE s. f. v. incriminare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCRIMINARE s. f. v. incriminare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
încriminare $#s...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCRIMINARE #s. f...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*incriminațiúne f....
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
incriminare s. ...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
incriminare s. ...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
incriminare #s. f...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incriminare s. f....
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
INCRIMINARE s. v....
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
incriminare, incriminărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a incrimina și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Acuzare, acuzație, incriminație, inculpare, învinovățire, învinuire. DEX '09 DLRLC DNsinonime: acuzare acuzație incriminație inculpare învinovățire învinuire
-
etimologie:
- incrimina DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.