13 definiții pentru grăbire
din care- explicative DEX (5)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (4)
- antonime (1)
Explicative DEX
GRĂBIRE s. f. Acțiunea de a (se) grăbi; grabă. ◊ Loc. adv. (Înv.) Cu (mare) grăbire = grabnic, repede. – V. grăbi.
grăbire sf ...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRĂBIRE, grăbiri, s. f. Acțiunea de a (se) grăbi; grabă. ◊ Loc. adv. (Înv.) Cu (mare) grăbire = grabnic, repede. – V. grăbi.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
GRĂBIRE s. f. A...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRĂBIRE ~i f. 1...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
grăbire s. f....
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
!grăbire s. f.,...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
grăbire s. f., g....
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
GRĂBIRE s. 1. v...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRĂBIRE s. v. $gr...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GRĂBIRE s. 1....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
grăbire s. v....
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Grăbire ≠ tărăgăna...
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: grăbire
grăbire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
grăbire, grăbirisubstantiv feminin
(numai) singular
- 1. Acțiunea de a (se) grăbi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: accelerare devansare grabă iuțeală iuțire rapiditate repezeală repeziciune urgentare viteză zor zorire antonime: tărăgănare
-
- Trase pe drumeț cu mare grăbire după sine. DUMITRIU, N. 16. DLRLC
- Scoate-ți sabia, i-a zis cu grăbire, și prinde a striga cu mare mînie, chip că m-ai mustra pe mine. SADOVEANU, D. P. 51. DLRLC
- Vin’ la Milcov cu grăbire, Să-l secăm dintr-o sorbire. ALECSANDRI, P. A. 105. DLRLC
-
-
etimologie:
- grăbi DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.