10 definiții pentru giumbușluc
Explicative DEX
GIUMBUȘLUC, giumbușlucuri, s. n. Faptă, atitudine, vorbă care înveselește, distrează; caraghioslâc, ghidușie, giumbuș; (peior.) glumă de prost gust. – Din tc. cümbüșlük.
GIUMBUȘLUC, giumbușlucuri, s. n. Faptă, atitudine, vorbă care înveselește, distrează; caraghioslâc, ghidușie, giumbuș; (peior.) glumă de prost gust. – Din tc. cümbüșlük.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
giumbușluc $#sn...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GIUMBUȘLUC, $gium...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
gimbișlâc sn ...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
giumbușlâc $#sn...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
giumbușluc (#desp...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
giumbușluc $(gium...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
giumbușluc s. n. ...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
GIUMBUȘLUC s. v. ...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
GIUMBUȘLUC s. b...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: giumbușluc
giumbușluc substantiv neutru
- silabație: gium-buș-luc
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
gimbișlâc substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
giumbușlâc substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
giumbușluc, giumbușlucurisubstantiv neutru
- 1. Faptă, atitudine, vorbă care înveselește, distrează. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Actorii se distrează și distrează și publicul cu mici giumbușlucuri. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 180, 6/3. DLRLC
- Nesăratele lui giumbușlucuri... îi scoseseră faima de băiat deștept. M. I. CARAGIALE, C. 15. DLRLC
- Amfitrita, stînd culcată pe marginea mării, pe nisipul cald, visa, privind fața apei care se ridica și cădea săltată de tumbele și giumbușlucurile delfinilor, și, ca o femeie ce era, se ridică pe un cot ca să-i vadă. ANGHEL-IOSIF, C. L. 192. DLRLC
- 1.1. Glumă de prost gust. DEX '09
-
etimologie:
- cümbüșlük DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.