18 definiții pentru fărâmița

din care

Explicative DEX

FĂRÂMIȚA, fărâmițez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) preface în fărâmițe, a (se) sfărâma în componente foarte mici. – Din fărâmiță.

FĂRÂMIȚA, fărâmițez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) preface în fărâmițe, a (se) sfărâma în componente foarte mici. – Din fărâmiță.

fărâmița vtr ...

A FĂRÂMIȚA ~ez $...

@A SE FĂRÂMIȚA se ~...

fărămița v ...

fărămiți v ...

firimiți v ...

FĂRÎMIȚA, @FĂRIMI...

FĂRÎMIȚA, $fărîmi...

fărămițà v. a face...

fărămițésc v. tr. ...

Ortografice DOOM

fărâmița (a ~) #v...

fărâmița (a ~) ...

fărâmița vb., ind...

fărîmița...

Sinonime

FĂRÂMIȚA vb. v. $...

FĂRÎMIȚA vb. a ...

Intrare: fărâmița
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fărâmița
  • fărâmițare
  • fărâmițat
  • fărâmițatu‑
  • fărâmițând
  • fărâmițându‑
singular plural
  • fărâmițea
  • fărâmițați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fărâmițez
(să)
  • fărâmițez
  • fărâmițam
  • fărâmițai
  • fărâmițasem
a II-a (tu)
  • fărâmițezi
(să)
  • fărâmițezi
  • fărâmițai
  • fărâmițași
  • fărâmițaseși
a III-a (el, ea)
  • fărâmițea
(să)
  • fărâmițeze
  • fărâmița
  • fărâmiță
  • fărâmițase
plural I (noi)
  • fărâmițăm
(să)
  • fărâmițăm
  • fărâmițam
  • fărâmițarăm
  • fărâmițaserăm
  • fărâmițasem
a II-a (voi)
  • fărâmițați
(să)
  • fărâmițați
  • fărâmițați
  • fărâmițarăți
  • fărâmițaserăți
  • fărâmițaseți
a III-a (ei, ele)
  • fărâmițea
(să)
  • fărâmițeze
  • fărâmițau
  • fărâmița
  • fărâmițaseră
fărămița
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
firimiți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
fărămiți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fărâmița, fărâmițezverb

  • 1. A (se) preface în fărâmițe, a (se) sfărâma în componente foarte mici. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A fărâmița pâinea. DLRLC
    • format_quote figurat Burghezia caută să fărîmițeze forțele oamenilor muncii pe naționalități. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 299, 5/1. DLRLC
etimologie:
  • fărâmiță DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.