opțiuni
  • info

10 definiții pentru fugar (adj.)

Explicative DEX

FUGAR, -Ă, fugari, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană, ființă) care a fugit dintr-un loc (pe ascuns) pentru a scăpa de o primejdie, de o constrângere, de o situație grea sau penibilă; dezertor, evadat, fugit. 2. Adj. Care trece repede, fără a putea fi reținut; fugitiv, nestatornic, trecător. ♦ Care nu se oprește mult asupra unui lucru. 3. Adj. (Despre cai) Fugaci. ♦ (Substantivat, m.) Cal. – Fugi + suf. -ar.

FUGAR, -Ă, fugari, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană, ființă) care a fugit dintr-un loc (pe ascuns) pentru a scăpa de o primejdie, de o constrângere, de o situație grea sau penibilă; dezertor, evadat, fugit. 2. Adj. Care trece repede, fără a putea fi reținut; fugitiv, nestatornic, trecător. ♦ Care nu se oprește mult asupra unui lucru. 3. Adj. (Despre cai) Fugaci. ♦ (Substantivat, m.) Cal. – Fugi + suf. -ar.

fugar, ~ă [#At...

FUGAR adj. și...

FUGAR, -Ă, $fugar...

FUGAR ~ă (~i, @...

fugár, -ă adj. și ...

Ortografice DOOM

fugar adj. m....

fugar adj. m....

fugar adj. m., s....

Sinonime

FUGAR s., adj. @1...

FUGAR s., #adj....

Intrare: fugar (adj.)
fugar1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fugar
  • fugarul
  • fugaru‑
  • fugară
  • fugara
plural
  • fugari
  • fugarii
  • fugare
  • fugarele
genitiv-dativ singular
  • fugar
  • fugarului
  • fugare
  • fugarei
plural
  • fugari
  • fugarilor
  • fugare
  • fugarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fugar, fugarăadjectiv

  • 1. Care a fugit dintr-un loc (pe ascuns) pentru a scăpa de o primejdie, de o constrângere, de o situație grea sau penibilă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dezertor evadat fugit
    • format_quote Aduceau la cîrduri vitele fugare. SADOVEANU, O. I 268. DLRLC
    • format_quote Vine... să aresteze pe logodnica... fugară cu altul. CARAGIALE, O. III 16. DLRLC
  • 2. Care trece repede, fără a putea fi reținut. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fugitiv nestatornic trecător
    • format_quote Surîsul tău fugar ca o scînteie Ades mă face să tresar de frică. CAZIMIR, L. U. 88. DLRLC
    • format_quote În alergarea clipei călătoare Atîte-s date ochilor să vadă. Și cîte-mi trec, fugare, pe la poartă, Le cheamă toate sufletu-n ogradă. GOGA, C. P. 6. DLRLC
    • 2.1. Care nu se oprește mult asupra unui lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Aruncau doar cîte o privire fugară asupra oamenilor cu paltoane îmblănite. DUMITRIU, B. F. 5. DLRLC
      • format_quote Eu venetic? strigă Tomșa scăpărînd din ochiu-i fugar. SADOVEANU, O. VII 8. DLRLC
      • format_quote Iubirea mea fugară De-abia s-a liniștit. TOPÎRCEANU, B. 35. DLRLC
  • 3. (Despre cai) Bun alergător, iute la fugă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fugaci
    • format_quote Doi voinici Cu caii sumeți... Cu caii fugari. ȘEZ. III 41. DLRLC
    • 3.1. (și) substantivat masculin Cal. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cal
      • format_quote Surugiul își îndesă căciula bine în cap, dădu fugarilor cîteva bice. SADOVEANU, O. III 286. DLRLC
      • format_quote Pașa mai tare zorește: Cu scările-n coapse fugaru-și lovește. COȘBUC, P. I 206. DLRLC
      • format_quote Banul tînăr Mărăcină... De pe malu-i a plecat, Pe-un fugar nencălecat. ALECSANDRI, O. 128. DLRLC
etimologie:
  • Fugi + -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.