28 de definiții pentru frunză

din care

Explicative DEX

FRUNZĂ, frunze, s. f. 1. Organ vegetal al plantei, care îi servește la respirație, la transpirație și la asimilație, format, de obicei, dintr-o foaie verde (limb) prinsă de tulpină printr-o codiță (pețiol). ◊ Loc. adv. Ca frunza și ca iarba = numeros. ◊ Expr. A tăia frunză la câini = a nu avea nicio ocupație serioasă, a pierde vremea fără treabă; a trândăvi. 2. Compus: frunză-de-potcă = plantă erbacee cu frunze de un verde strălucitor și cu flori verzui (Chenopodium murale). 3. (În sintagma) Frunze de ferigă = boală a tomatelor, provocată de un virus și manifestată prin îngustarea foliolelor, care devin aproape filiforme, luând înfățișarea frunzelor de ferigă. – Lat. frondia (< frons, -ndis).

frunză sf ...

FRUNZĂ (pl. -...

FRUNZĂ, frunze, s. f. 1. Organ principal al plantei, care îi servește la respirație, la transpirație și la asimilație, format, de obicei, dintr-o foaie verde (limb) prinsă de tulpină printr-o codiță (pețiol). ◊ Loc. adv. Ca frunza și ca iarba = numeros. ◊ Expr. A tăia frunză la câini = a nu avea nici o ocupație serioasă, a pierde vremea fără treabă; a trândăvi. 2. Compus: frunză-de-potcă = plantă erbacee cu frunze de un verde strălucitor și cu flori verzui (Chenopodium murale). 3. (În sintagma) Frunze de ferigă = boală a tomatelor, provocată de un virus și manifestată prin îngustarea foliolelor, care devin aproape filiforme, luând înfățișarea frunzelor de ferigă. – Lat. frondia (< frons, -ndis).

FRUNZĂ, frunze,...

FRUNZĂ ~e f. Or...

frúnză f., pl. e...

FRUNZET $sn. #c...

FRUNZIȘ (pl. ...

FRUNZIȘOA ($#pl...

FRUNZULEA ($#pl...

legumă-frunză #s...

Ortografice DOOM

frunză s. f.,...

frunză s. f., #...

frunză s. f., g.-...

Etimologice

frunză (frunze),...

Jargon

frunză. În practic...

Enciclopedice

Tilia cordata Mill...

Argou

@a tăia dracului bur...

@a umbla creanga / f...

@mulți ca nisipul mă...

Sinonime

FRUNZĂ s. $(BOT.)...

FRUNZĂ s. $(#BO...

FRUNZĂ. Subst. F...

Expresii și citate

Frunza de viță – B...

Regionalisme / arhaisme

frúnză, frunze, ...

frunză, frunze,...

Intrare: frunză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • frunză
  • frunza
plural
  • frunze
  • frunzele
genitiv-dativ singular
  • frunze
  • frunzei
plural
  • frunze
  • frunzelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

frunză, frunzesubstantiv feminin

  • 1. Organ vegetal al plantei, care îi servește la respirație, la transpirație și la asimilație, format, de obicei, dintr-o foaie verde (limb) prinsă de tulpină printr-o codiță (pețiol). DEX '09 DLRLC
    sinonime: foaie diminutive: frunzuliță
    • format_quote În mijlocul lor se înălțau plopi rari de luncă, cu trunchiurile vinete și cu frunzele argintate, tremurătoare în lumină. SADOVEANU, O. IV 77. DLRLC
    • format_quote De frunze și de cîntec goi, Plîng codrii cei lipsiți de voi. COȘBUC, P. I 90. DLRLC
    • format_quote Amară-i frunza de nuc, Mai amar doru ce-l duc; Amară-i frunza de fag, Mai amar doru ce-l trag! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 90. DLRLC
    • format_quote (cu sens) colectiv Cît n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! GÎRLEANU, L. 41. DLRLC
    • format_quote (cu sens) colectiv Doar un pic de vînt aburește frunza unui păr și o clatină ușor. PĂUN-PINCIO, P. 110. DLRLC
    • format_quote (cu sens) colectiv Că de-i vremea rea sau bună, Vîntu-mi bate, frunza-mi sună. EMINESCU, O. I 123. DLRLC
    • 1.1. Este folosită ca formulă de introducere în poeziile populare. DLRLC
      • format_quote Frunză verde pădureț, Între Olt și-ntre Olteț, Într-un vîrf de pisculeț... TEODORESCU, P. P. 344. DLRLC
      • format_quote Frunză verde ș-un bănuț, Aseară mi-am prins drăguț. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 66. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Ca frunza și ca iarba sau câtă frunză și iarbă sau câtă frunză, câtă iarbă = foarte mult, în cantitate foarte mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: numeros
      • format_quote Împrejurul Costeștilor e armată cîtă frunză și iarbă, gata să pornească încoace. REBREANU, R. II 230. DLRLC
      • format_quote Au și început a curge furnicele cu droaia, cîtă pulbere și spuză, cîtă frunză și iarbă. CREANGĂ, P. 264. DLRLC
      • format_quote Cînd văzui a lor mulțime, cîtă frunză, cîtă iarbă... Am jurat ca peste dînșii să trec falnic, fără păs. EMINESCU, O. I 147. DLRLC
      • format_quote Și porni tătărimea Ca frunza și ca iarba. ANT. LIT. POP. I 551. DLRLC
    • chat_bubble familiar A umbla (de) frunza frăsinelului. DLRLC
    • chat_bubble A tăia frunză la câini = a nu avea nicio ocupație serioasă, a pierde vremea fără treabă. DEX '09 DLRLC
      sinonime: trândăvi
  • chat_bubble (în) sintagmă Frunze de ferigă = boală a tomatelor, provocată de un virus și manifestată prin îngustarea foliolelor, care devin aproape filiforme, luând înfățișarea frunzelor de ferigă. DEX '98 DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.