11 definiții pentru ezitare

din care

Explicative DEX

EZITARE, ezitări, s. f. Faptul de a ezita; șovăială, nehotărâre, codeală, codire. – V. ezita.

EZITARE, ezitări, s. f. Faptul de a ezita; șovăială, nehotărâre, codeală, codire. – V. ezita.

ezitare sf ...

*EZITARE, @*EZITA...

EZITARE, $ezitări...

EZITARE s.f. Faptul de a ezita; șovăială, nehotărîre. [< ezita].

*ezitațiúne f. (la...

Ortografice DOOM

ezitare s. f....

ezitare s. f., ...

ezitare s. f., g....

Sinonime

EZITARE s. 1. c...

EZITARE s. 1....

Intrare: ezitare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ezitare
  • ezitarea
plural
  • ezitări
  • ezitările
genitiv-dativ singular
  • ezitări
  • ezitării
plural
  • ezitări
  • ezitărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ezitare, ezitărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a ezita. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Ajuns în marginea gropii, sări repede, fără ezitare. SAHIA, N. 88. DLRLC
    • format_quote De, coane Grigoriță, eu, drept să vă spun, acolo l-am lăsat – zise arendașul cu o ezitare. REBREANU, R. II 224. DLRLC
    • format_quote O privi țintă-n ochi și o ținu un moment, neliniștită, sub ezitarea sentinței lui. VLAHUȚĂ, O. A. III 90. DLRLC
etimologie:
  • vezi ezita DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.