18 definiții pentru eșec

din care

Explicative DEX

EC, eșecuri, s. n. Înfrângere, insucces, neizbândă, nereușită într-o acțiune. – Din fr. échec.

EC, eșecuri, s. n. Înfrângere, insucces, neizbândă, nereușită într-o acțiune. – Din fr. échec.

ec sn [#A...

*EȘEC (pl. -e...

EC, eșecuri, ...

EC s.n. Nereușită, insucces, înfrîngere. [< fr. échec].

EC s. n. ne...

EC ~uri n. Ne...

eșec n. pagubă mar...

*eșéc n., pl. $urĭ...

Ortografice DOOM

ec s. n., #...

ec s. n., #pl...

ec s. n., pl. $...

Etimologice

ec (eșecuri), ...

Sinonime

EC s. 1. insu...

EC s. v. șah....

EC s. 1. in...

ec s. v. ȘA...

Antonime

Eșec ≠ reușită, su...

Intrare: eșec
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ec
  • ecul
  • ecu‑
plural
  • ecuri
  • ecurile
genitiv-dativ singular
  • ec
  • ecului
plural
  • ecuri
  • ecurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ec, eșecurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.