opțiuni
  • info

21 de definiții pentru drag (adj.)

din care

Explicative DEX

DRAG, -Ă, dragi, -e, adj., s. m. și f., s. n. I. Adj. 1. Care este iubit, scump, neprețuit pentru cineva, pe care cineva îl iubește, îl prețuiește. ◊ Loc. vb. A prinde drag (de cineva) = a se îndrăgosti (de cineva). ◊ Expr. A-i fi cuiva drag să... = a-i plăcea cuiva mult să facă ceva, a se simți atras spre ceva. Când ți-e lumea (sau viața) mai dragă, se spune când se ivește o întâmplare neprevăzută și neplăcută într-un moment când erai liniștit, fericit. Dragă doamne = vorba vine, ca să zic așa; chipurile. ♦ (Substantivat, fam.) Termen cu care te adresezi unei persoane iubite sau folosit când vorbești despre o asemenea persoană. 2. Care exprimă iubirea, prețuirea; care este plin de afecțiune; plăcut (ochiului). Cuvinte dragi. ◊ Expr. Cu dragă inimă = cu multă plăcere, foarte bucuros. II. S. m. și f. Persoană care iubește pe alta de sex opus, care se află în relații de dragoste cu aceasta; iubit(ă). III. S. n. (Pop.) Iubire, dragoste. ◊ Loc. adj. Mai mare dragul = plăcut, frumos. ◊ Loc. adv. Cu (mare, mult, atâta etc.) drag sau cu tot dragul = (foarte) bucuros, fericit. De drag = din (sau cu) plăcere. ◊ Loc. prep. De dragul... = pentru..., din dragoste sau din prietenie pentru... ◊ Expr. (Ți-e) mai mare dragul = e o mare plăcere, desfătare (să...). – Din sl. dragŭ.

drag, ~ă [At:...

DRAG, -Ă, dragi, -e, adj., subst. I. Adj. 1. Care este iubit, scump, neprețuit pentru cineva, pe care cineva îl iubește, îl prețuiește. ◊ Loc. vb. A prinde drag (de cineva) = a se îndrăgosti (de cineva). ◊ Expr. A-i fi cuiva drag să... = a-i plăcea cuiva mult să facă ceva, a se simți atras spre ceva. Când ți-e lumea (sau viața) mai dragă, se spune când se ivește o întâmplare neprevăzută și neplăcută într-un moment când erai liniștit, fericit. Dragă doamne = vorba vine, ca să zic așa; chipurile. ♦ (Substantivat, fam.) Termen cu care te adresezi unei persoane iubite sau folosit când vorbești despre o asemenea persoană. 2. Care exprimă iubirea, prețuirea; care este plin de afecțiune; plăcut (ochiului). Cuvinte dragi. ◊ Expr. Cu dragă inimă = cu multă plăcere, foarte bucuros. II. S. m. și f. Persoană care iubește pe alta de sex opus, care se află în relații de dragoste cu aceasta; iubit(ă). III. S. n. (Pop.) Iubire, dragoste. ◊ Loc. adj. Mai mare dragul = plăcut, frumos. ◊ Loc. adv. Cu (mare, mult, atâta etc.) drag sau cu tot dragul = (foarte) bucuros, fericit. De drag = din (sau cu) plăcere. ◊ Loc. prep. De dragul... = pentru..., din dragoste sau din prietenie pentru... ◊ Expr. (Ți-e) mai mare dragul = e o mare plăcere, desfătare (să...). – Din sl. dragŭ.

DRAG2, -Ă, $dragi...

DRAG2 ~gă (~gi) 1...

drag a. prea iubit...

drag, -ă adj., f. ...

a-drag av...

@AMICUS PLATO, SED M...

Ortografice DOOM

drag1 adj. m....

drag1 adj. m....

drag adj. m., pl. ...

drag, f. dragă, ...

Etimologice

drag (dragă), #ad...

Enciclopedice

DRAG (sec. 14), ...

@PATRIAE SOLUM OMNIB...

Argou

@drag ca sarea-n och...

Sinonime

DRAG adj., s. 1....

DRAG adj., s. ...

Antonime

Drag ≠ urât...

Expresii și citate

@Dem Menschen ist ei...

@Patriae solum omnib...

Intrare: drag (adj.)
drag1 (adj., f.pl. -i) adjectiv admite vocativul
adjectiv (A77)
Surse flexiune: DOOM 2
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drag
  • dragul
  • dragu‑
  • dragă
  • draga
plural
  • dragi
  • dragii
  • dragi
  • dragile
genitiv-dativ singular
  • drag
  • dragului
  • dragi
  • dragii
plural
  • dragi
  • dragilor
  • dragi
  • dragilor
vocativ singular
  • dragule
  • dragă
  • dragă
plural
  • dragilor
  • dragilor
drag2 (adj., f.pl. -e) adjectiv admite vocativul
adjectiv (A11)
Surse flexiune: DEX '09, DLRLC
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drag
  • dragul
  • dragu‑
  • dragă
  • draga
plural
  • dragi
  • dragii
  • drage
  • dragele
genitiv-dativ singular
  • drag
  • dragului
  • drage
  • dragei
plural
  • dragi
  • dragilor
  • drage
  • dragelor
vocativ singular
  • dragule
  • dragă
plural
  • dragilor
  • dragelor
a-drag adverb
adverb (I8)
  • a-drag
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

drag, dragăadjectiv

  • 1. Care este iubit, scump, neprețuit pentru cineva, pe care cineva îl iubește, îl prețuiește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: iubit neprețuit scump diminutive: drăguleț drăgulic drăguliță
    • format_quote Dar dintr-al prinților șirag, Cîți au trecut al casei prag, De bună seamă cel mai drag A fost ales. COȘBUC, P. I 54. DLRLC
    • format_quote Mi-a fost viața dragă. CAMILAR, N. I 141. DLRLC
    • format_quote Ea rîde-n plînsul meu! Dar ea atîta știe! Eu știu: Mi-e dragă și n-aș vrea să-mi fie dragă, Dar dragă dacă nu mi-ar fi, aș vrea să-mi fie! COȘBUC, P. I 174. DLRLC
    • format_quote [Îi] erau dragi cărțile. NEGRUZZI, S. I 81. DLRLC
    • format_quote Eram dragă la oricine, Iar acum fug toți de mine. ALECSANDRI, T. I 339. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Priveam în juru-mi noroadele albastre, albe și gălbioare, roșii și cafenii, care-și trăiau atît de drag ziua lor. GALACTION, O. I 39. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Stai liniștită, draga mamei. BUJOR, S. 49. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Dobîndi un drag de copilaș. ISPIRESCU, L. 41. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat S-alerge-acum aice Dragul mîndrei, Făt-Frumos. ALECSANDRI, P. A. 37. DLRLC
    • format_quote ironic Mai mîncă... o dragă de bătaie. RETEGANUL, P. III 29. DLRLC
    • 1.1. Cu un vocativ singular, în forma feminină pentru amândouă genurile; este folosit adesea cu sens atenuat. DLRLC
      • format_quote Dragă codrule, te las... Plec pe căi străine. IOSIF, P. 54. DLRLC
      • format_quote Ei, jupîneșică dragă, asta nu se poate spune. CREANGĂ, P. 122. DLRLC
      • format_quote Traiul lumii, dragă tată, Cine vor, aceia lese-l. EMINESCU, O. I 102. DLRLC
    • 1.2. (și) substantivat familiar Termen cu care te adresezi unei persoane iubite sau folosit când vorbești despre o asemenea persoană. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote E-un miros de brad, mă dragă, de te amețește. CAMIL PETRESCU, T. I 41. DLRLC
      • format_quote Hai și noi la craiul, dragă, Și să fim din nou copii. EMINESCU, O. I 100. DLRLC
      • format_quote rar masculin Apoi uite, dragule, că ai scos producție frumoasă. DAVIDOGLU, M. 42. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A prinde drag (de cineva) = a se îndrăgosti (de cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: îndrăgosti
      • format_quote Las’să văd și cum se leagă Dragostea – dar știu eu bine!... Hai, mă prind feciorii dragă Și pe mine! COȘBUC, P. I 104. DLRLC
    • chat_bubble A-i fi cuiva drag să... = a-i plăcea cuiva mult să facă ceva, a se simți atras spre ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Îi era drag să învețe și el meșteșugul albinăritului. SADOVEANU, P. M. 50. DLRLC
      • format_quote Cît mi-a fost mie de drag Să mîn oile să pască, Caprele să rătăcească Prin pădurile de fag! COȘBUC, P. II 167. DLRLC
      • format_quote Niciodată nu găsise o cameră să-i placă, să-i fie drag să stea acasă. VLAHUȚĂ, O. A. III 18. DLRLC
    • chat_bubble A cădea drag (cuiva). DLRLC
    • chat_bubble A avea (pe cineva) drag = a iubi (pe cineva). DLRLC
      sinonime: iubi
      • format_quote Vai de mine, ce să fac... Că n-am pe nimenea drag. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 208. DLRLC
      • format_quote Spune-mi, bade, din inimă, Bagă-mi maică-ta vreo vină? – Eu îți spui de la inimă Că nu-ți bagă nici o vină... Ci te are Dragă tare! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 271. DLRLC
    • chat_bubble A se avea dragi = a se iubi unul pe altul. DLRLC
      sinonime: iubi
      • format_quote Se aveau dragi de multă vreme. DLRLC
    • chat_bubble A-i fi drag (cuiva) ca ochii din cap. DLRLC
    • chat_bubble A-i fi drag (cuiva) ca sarea în ochi. DLRLC
    • chat_bubble Când ți-e lumea (sau viața) mai dragă, se spune când se ivește o întâmplare neprevăzută și neplăcută într-un moment când erai liniștit, fericit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Dragă doamne = vorba vine, ca să zic așa; chipurile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Și ne punem, dragă doamne, la învățat. CREANGĂ, A. 110. DLRLC
      • format_quote Pune mîna pe capu ei, ca și cum, dragă doamne, o ar descînta. EMINESCU, L. P. 201. DLRLC
  • 2. Care exprimă iubirea, prețuirea; care este plin de afecțiune; plăcut (ochiului). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: plăcut
    • format_quote Și Ținteș cel cu trainic rost Cu Lia lui sosit a fost... Și alții, doamne! Drag alint De trupuri prinse-n mărgărint! COȘBUC, P. I 55. DLRLC
    • format_quote Aminte să-ți aduci De-ale noastre vorbe dulci, De-ale noastre dragi cuvinte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 267. DLRLC
    • chat_bubble Cu dragă inimă = cu multă plăcere, foarte bucuros. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Vă poftim cu dragă inimă la sărăcia noastră. SADOVEANU, Z. C. 34. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.