25 de definiții pentru discreție
din care- explicative DEX (15)
- ortografice DOOM (4)
- enciclopedice (1)
- argou (2)
- sinonime (2)
- antonime (1)
Explicative DEX
DISCREȚIE s. f. 1. Însușirea de a fi discret. ◊ Expr. A păstra discreția = a nu răspândi o știre, a nu divulga un secret încredințat. ♦ Rezervă în atitudine, reținere în vorbe și în fapte. 2. Fig. Calitatea de a nu atrage atenția, de a nu șoca (prin aspect). 3. (Fam.; în loc. adv. și expr.) La discreție = fără nicio restricție, din belșug. La discreția cuiva = la dispoziția cuiva. [Var.: (înv.) discrețiune s. f.] – Din fr. discrétion, lat. discretio, -onis.
discreție $sf...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISCREȚIE s. f. 1. Calitatea de a păstra o taină încredințată. ◊ Expr. A păstra discreția = a nu răspândi o știre, a nu divulga un secret încredințat. ♦ Rezervă în atitudine, reținere în vorbe și în fapte. 2. Fig. Calitatea de a nu atrage atenția, de a nu șoca (prin aspect). 3. (Fam.; în loc. adv. și expr.) La discreție = cât poftești, cât vrei, fără nici o restricție, din belșug. A fi (sau a ajunge, a rămâne, a pune, a lăsa) la discreția cuiva = a fi (sau a ajunge etc.) la bunul plac, la dispoziția cuiva, supus puterii abuzive, capriciilor cuiva. [Var.: (înv.) discrețiune s. f.] – Din fr. discrétion, lat. discretio, -onis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISCREȚIE s. f....
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISCREȚIE s.f. 1. Însușirea de a fi discret. ◊ A păstra discreție = a nu divulga o taină încredințată. ♦ Rezervă, cumpătare, reținere (în purtări, în vorbe). 2. La discreție = din belșug; a fi la discreția (cuiva) = a fi la cheremul, la dispoziția (cuiva). [Gen. -iei, var. discrețiune s.f. / cf. fr. discrétion, it. discrezione, lat. discretio – discernămînt, alegere].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISCREȚIE $#s. f....
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DISCREȚIE f. 1)...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DISCREȚIUNE s. f. v. discreție.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISCREȚIUNE s. f. v. discreție.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
discreciune $#s...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
discrețiune $#s...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
À DISCRÉTION (#fr....
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
DISCREȚIUNE #s. f...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISCREȚIUNE s.f. v. discreție.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
discreți(un)e f. @...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* discrețiúne f. (...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
discreție (#desp....
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
discreție $(-ți-e...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
discreție s. f. (...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
discreție...
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Enciclopedice
AB ORE AD AUREM (#...
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Argou
@a fi la cheremul / ...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
la discreție $#exp...
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
DISCREȚIE s. secr...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DISCREȚIE s. se...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Antonime
Discreție ≠ indisc...
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ți-e
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
discrețiesubstantiv feminin
- 1. Însușirea de a fi discret. DEX '09 DLRLC DNantonime: indiscreție
- Lăsă la o parte discreția și se apucă să-i povestească. REBREANU, R. I 253. DLRLC
- 1.1. Rezervă în atitudine, reținere în vorbe și în fapte. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: cumpătare delicatețe rezervă reținere
- Nu aveau altceva de făcut decît să ne examineze. Și făceau asta cu o lipsă de discreție uimitoare. CAMIL PETRESCU, U. N. 178. DLRLC
- Făcînd un compromis între roș și nevoia ei de discreție – a ales culoarea roză pentru excursia din munții Varatecului. IBRĂILEANU, A. 145. DLRLC
- E atîta discreție și delicateță în exprimarea sentimentului. GHEREA, ST. CR. III 274. DLRLC
-
- A păstra discreția = a nu răspândi o știre, a nu divulga un secret încredințat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- S-a păstrat discreția cu privire la această întâmplare. DLRLC
-
-
- 2. Calitatea de a nu atrage atenția, de a nu șoca (prin aspect). DEX '09 DEX '98
- La discreție = fără nicio restricție, din belșug. DEX '09 DLRLC DN
- La discreția cuiva = la dispoziția cuiva. DEX '09
- A fi (sau a ajunge, a rămâne, a pune, a lăsa) la discreția cuiva = a fi (sau a ajunge etc.) la bunul plac, la dispoziția cuiva, supus puterii abuzive, capriciilor cuiva. DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- discrétion DEX '09 DEX '98 DN
- discretio, -onis DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.