12 definiții pentru dibăcie

din care

Explicative DEX

DIBĂCIE, dibăcii, s. f. Îndemânare, abilitate, pricepere, iscusință. ♦ Șiretenie, abilitate, viclenie; rafinament. – Dibaci + suf. -ie.

dibăcie sf [#...

DIBĂCIE, dibăcii, s. f. Îndemânare, abilitate, pricepere, iscusință. ♦ Șiretenie, viclenie; rafinament. – Dibaci + suf. -ie.

DIBĂCIE, $dibăcii...

DIBĂCIE ~i f. C...

dibăcie f. calitat...

dibăcíe (vest) și ...

Ortografice DOOM

dibăcie s. f....

dibăcie s. f., ...

dibăcie s. f., ar...

Sinonime

DIBĂCIE s. 1. v...

DIBĂCIE s. 1....

Intrare: dibăcie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dibăcie
  • dibăcia
plural
  • dibăcii
  • dibăciile
genitiv-dativ singular
  • dibăcii
  • dibăciei
plural
  • dibăcii
  • dibăciilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dibăcie, dibăciisubstantiv feminin

  • 1. Abilitate, iscusință, pricepere, îndemânare. DEX '98 DLRLC
    • format_quote Oriunde s-ar fi adunat roiul, pe-o creangă cît de sus, băiatul îl cobora cu dibăcie și cu mișcări cumpănite. SADOVEANU, P. M. 50. DLRLC
    • format_quote Are... dibăcia cofetarului de a ridica pe farfuria întinsă o cremă bătută, cu moț. ARGHEZI, P. T. 6. DLRLC
    • format_quote [În antichitate] dibăcia, puterea fizică a luptătorului hotărau biruința. GHEREA, ST. CR. II 108. DLRLC
  • 2. Abilitate, rafinament, viclenie, șiretenie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Om cu rostul lui, muncitor, gospodar, Badea fusese cercat de multe pețitoare, dar cu toată dibăcia lor nu putuse să-l prindă în laț nici una. GALACTION, O. I 124. DLRLC
etimologie:
  • Dibaci + -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.