18 definiții pentru dezbăra

din care

Explicative DEX

DEZBĂRA, dezbar, vb. I. Refl. 1. A renunța la o deprindere rea, a se lăsa, a se dezobișnui de un nărav; a se dezvăța. 2. A reuși să scape de cineva sau de ceva care supără, incomodează; a se descotorosi. [Prez. ind. și: dezbăr] – Et. nec.

dezbăra [At:...

DEZBĂRA, dezbar, vb. I. Refl. 1. A renunța la o deprindere rea, a se lăsa, a se dezobișnui de un nărav; a se dezvăța. 2. A reuși să scape de cineva sau de ceva care supără, incomodează; a se descotorosi. [Prez.: ind. și: dezbăr] – Et. nec.

DEZBĂRA, $dezbar...

@A SE DEZBĂRA mă de...

dizbăra v #...

desbărà v. 1. a ...

dezbár și -băr,...

Ortografice DOOM

!dezbăra (a ~) #v...

dezbăra (a ~) #...

dezbăra vb., ind....

desbăr, -beri 2, -bere 3 conj.

Sinonime

DEZBĂRA vb. 1. ...

DEZBĂRA vb. @1....

Antonime

A (se) dezbăra ≠ a...

A dezbăra ≠ a depr...

A se dezbăra ≠ a (...

Intrare: dezbăra
dezbăra1 (1 -ar) verb grupa I conjugarea I reflexiv
verb (V20)
Formă nerecomandată: dezbăre.
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezbăra
  • dezbărare
  • dezbărat
  • dezbăratu‑
  • dezbărând
  • dezbărându‑
singular plural
  • dezba
  • dezbărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezbar
  • dezbăr
(să)
  • dezbar
  • dezbăr
  • dezbăram
  • dezbărai
  • dezbărasem
a II-a (tu)
  • dezbari
  • dezbări
(să)
  • dezbari
  • dezbări
  • dezbărai
  • dezbărași
  • dezbăraseși
a III-a (el, ea)
  • dezba
(să)
  • dezbare
  • dezbăre
  • dezbăra
  • dezbără
  • dezbărase
plural I (noi)
  • dezbărăm
(să)
  • dezbărăm
  • dezbăram
  • dezbărarăm
  • dezbăraserăm
  • dezbărasem
a II-a (voi)
  • dezbărați
(să)
  • dezbărați
  • dezbărați
  • dezbărarăți
  • dezbăraserăți
  • dezbăraseți
a III-a (ei, ele)
  • dezba
(să)
  • dezbare
  • dezbăre
  • dezbărau
  • dezbăra
  • dezbăraseră
dezbăra2 (1 -ăr) verb grupa I conjugarea I reflexiv
verb (V34)
Formă nerecomandată: dezbăre.
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezbăra
  • dezbărare
  • dezbărat
  • dezbăratu‑
  • dezbărând
  • dezbărându‑
singular plural
  • dezba
  • dezbărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezbăr
(să)
  • dezbăr
  • dezbăram
  • dezbărai
  • dezbărasem
a II-a (tu)
  • dezberi
(să)
  • dezberi
  • dezbărai
  • dezbărași
  • dezbăraseși
a III-a (el, ea)
  • dezba
(să)
  • dezbere
  • dezbăra
  • dezbără
  • dezbărase
plural I (noi)
  • dezbărăm
(să)
  • dezbărăm
  • dezbăram
  • dezbărarăm
  • dezbăraserăm
  • dezbărasem
a II-a (voi)
  • dezbărați
(să)
  • dezbărați
  • dezbărați
  • dezbărarăți
  • dezbăraserăți
  • dezbăraseți
a III-a (ei, ele)
  • dezba
(să)
  • dezbere
  • dezbărau
  • dezbăra
  • dezbăraseră
dizbăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezbăra, dezbar / dezbăra, dezbărverb

  • 1. A renunța la o deprindere rea, a se lăsa, a se dezobișnui de un nărav; a se dezvăța. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tatăl tău nu s-a putut dezbăra de patima jocului de cărți. CAMIL PETRESCU, T. I 374. DLRLC
    • format_quote Pronunție guturală și groasă, de care nu ne putem dezbăra. NEGRUZZI, S. I 262. DLRLC
  • 2. A reuși să scape de cineva sau de ceva care supără, incomodează; a se descotorosi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Adîncește tema și dezbară-te de credința că poezia se reduce la rimă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 5/5. DLRLC
    • format_quote Căpitanul nu se mai putea dezbăra de o vedenie hîdă. CAMILAR, N. I 221. DLRLC
    • format_quote Mi-e dragă una și-i a mea: Decît să mă dezbar de ea, Mai bine-aprind tot satul! COȘBUC, P. I 119. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.