opțiuni
  • info

16 definiții pentru desconsidera

din care

Explicative DEX

DESCONSIDERA, desconsider, vb. I. Tranz. A nu da cuiva considerația, stima, atenția cuvenită; a disprețui. – Pref. des- + considera (după fr. déconsidérer).

desconsidera $#...

DESCONSIDERA, desconsider, vb. I. Tranz. A nu da cuiva considerația, stima, atenția cuvenită; a disprețui. – Des1- + considera (după fr. déconsidérer).

DESCONSIDERA, $de...

DESCONSIDERA vb. I. tr. A disprețui (pe cineva). [P.i. desconsider. / < des- + considera, după fr. déconsidérer].

DESCONSIDERA $#vb...

@A DESCONSIDERA des...

desconsiderà v. @1...

*desconsíder, a -@...

* disconsíder V. @...

Ortografice DOOM

@desconsidera (a ~)...

desconsidera @(a ...

desconsidera vb.,...

desconsider.

Sinonime

DESCONSIDERA vb. ...

DESCONSIDERA #vb....

Intrare: desconsidera
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desconsidera
  • desconsiderare
  • desconsiderat
  • desconsideratu‑
  • desconsiderând
  • desconsiderându‑
 singular plural
  • desconsideră
  • desconsiderați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desconsider
 (să)
  • desconsider
  • desconsideram
  • desconsiderai
  • desconsiderasem
a II-a (tu)
  • desconsideri
 (să)
  • desconsideri
  • desconsiderai
  • desconsiderași
  • desconsideraseși
a III-a (el, ea)
  • desconsideră
 (să)
  • desconsidere
  • desconsidera
  • desconsideră
  • desconsiderase
plural I (noi)
  • desconsiderăm
 (să)
  • desconsiderăm
  • desconsideram
  • desconsiderarăm
  • desconsideraserăm
  • desconsiderasem
a II-a (voi)
  • desconsiderați
 (să)
  • desconsiderați
  • desconsiderați
  • desconsiderarăți
  • desconsideraserăți
  • desconsideraseți
a III-a (ei, ele)
  • desconsideră
 (să)
  • desconsidere
  • desconsiderau
  • desconsiderară
  • desconsideraseră
verb (VT2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • disconsidera
  • disconsiderare
  • disconsiderat
  • disconsideratu‑
  • disconsiderând
  • disconsiderându‑
 singular plural
  • disconsideră
  • disconsiderați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • disconsider
 (să)
  • disconsider
  • disconsideram
  • disconsiderai
  • disconsiderasem
a II-a (tu)
  • disconsideri
 (să)
  • disconsideri
  • disconsiderai
  • disconsiderași
  • disconsideraseși
a III-a (el, ea)
  • disconsideră
 (să)
  • disconsidere
  • disconsidera
  • disconsideră
  • disconsiderase
plural I (noi)
  • disconsiderăm
 (să)
  • disconsiderăm
  • disconsideram
  • disconsiderarăm
  • disconsideraserăm
  • disconsiderasem
a II-a (voi)
  • disconsiderați
 (să)
  • disconsiderați
  • disconsiderați
  • disconsiderarăți
  • disconsideraserăți
  • disconsideraseți
a III-a (ei, ele)
  • disconsideră
 (să)
  • disconsidere
  • disconsiderau
  • disconsiderară
  • disconsideraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

desconsidera, desconsiderverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.