opțiuni
  • info

17 definiții pentru decădea

din care

Explicative DEX

DECĂDEA, decad, vb. II. Intranz. 1. A ajunge într-o stare mai rea, a fi în declin; a regresa. ♦ A ajunge într-o stare morală degradantă, a se degrada moralicește; a se declasa, a se deprava. 2. (În expr.) A decădea din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități. – Pref. de- + cădea (după fr. déchoir). Cf. it. decadere.

decădea vi ...

DECĂDEA, decad, vb. II. Intranz. 1. A ajunge într-o stare mai rea, a fi în declin; a regresa. ♦ A ajunge într-o stare morală degradantă, a se degrada moralicește; a se declasa, a se deprava. 2. (În expr.) A decădea din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități. – De4- + cădea (după fr. déchoir). Cf. it. decadere.

DECĂDEA, $decad,...

DECĂDEA vb. II. intr. A cădea, a ajunge într-o stare inferioară, mai rea (decît înainte), a ajunge rău; a slăbi, a-și pierde puterile, a fi în declin, a da îndărăt. ◊ A decădea din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități. [P.i. decad. / < de- + cădea, după it. decadere].

DECĂDEA $vb. #i...

A DECĂDEA decad ...

decădeà v. a cădea...

*decád, -căzút, a ...

Ortografice DOOM

decădea (a ~) #vb...

decădea (a ~) #...

decădea vb., ind....

decad, -cădea inf.

Etimologice

@decădea (decad, d...

Sinonime

DECĂDEA vb. 1. ...

DECĂDEA vb. @1....

Antonime

A decădea ≠ a avan...

Intrare: decădea
verb (V507)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decădea
  • decădere
  • decăzut
  • decăzutu‑
  • decăzând
  • decăzându‑
 singular plural
  • decazi
  • decădeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decad
 (să)
  • decad
  • decădeam
  • decăzui
  • decăzusem
a II-a (tu)
  • decazi
 (să)
  • decazi
  • decădeai
  • decăzuși
  • decăzuseși
a III-a (el, ea)
  • decade
 (să)
  • decadă
  • decădea
  • decăzu
  • decăzuse
plural I (noi)
  • decădem
 (să)
  • decădem
  • decădeam
  • decăzurăm
  • decăzuserăm
  • decăzusem
a II-a (voi)
  • decădeți
 (să)
  • decădeți
  • decădeați
  • decăzurăți
  • decăzuserăți
  • decăzuseți
a III-a (ei, ele)
  • decad
 (să)
  • decadă
  • decădeau
  • decăzură
  • decăzuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decădea, decadverb

  • 1. A ajunge într-o stare mai rea, a fi în declin. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: cădea regresa slăbi
    • format_quote În a doua jumătate a secolului al XIII-lea cnezatul de Halici decade. IST. R.P.R. 75. DLRLC
    • 1.1. A ajunge într-o stare morală degradantă, a se degrada moralicește; a se declasa, a se deprava. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
      sinonime: declasa deprava
  • chat_bubble A decădea din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.