opțiuni
  • info

21 de definiții pentru cupeu

din care

Explicative DEX

CUPEU, cupeuri, s. n. 1. Trăsură (sau, în trecut, automobil) de lux, închisă, în general cu două locuri, în care vizitiul stă în exteriorul caroseriei. 2. Compartiment de călători într-un vagon de cale ferată. [Var.: (rar) cupea s. f.] – Din fr. coupé.

CUPEU, cupeuri, s. n. 1. Trăsură (sau, în trecut, automobil) de lux, închisă, în general cu două locuri, în care vizitiul stă în exteriorul caroseriei. 2. Compartiment de călători într-un vagon de cale ferată. [Var.: (rar) cupea s. f.] – Din fr. coupé.

cupeu sn [...

CUPEU, cupeuri,...

CUPEU, cupeuri,...

CUPEU s.n. Trăsură închisă, cu patru roți, cu o singură banchetă în fund. ♦ Automobil care are în spate un compartiment acoperit, închis, pentru persoane. ♦ Compartiment de vagon, de diligență etc. care are o singură banchetă. [< fr. coupé].

CUPEU s. n. 1...

CUPEU ~ri n. 1)...

cupeu n. 1. trăs...

cupéŭ n., pl. $urĭ...

CUPEA s. f. v. cupeu.

CUPEA s. f. v. cupeu.

cupea sf #v...

CUPEA s. f. #v....

cupeá, V. cupeŭ....

Ortografice DOOM

cupeu (compartime...

cupeu (compartime...

cupeu s. n., art....

cupeu, pl. cupeu...

cupeu, -peuri.

Etimologice

cupeu (cupeuri),...

Sinonime

CUPEU s. trăsură ...

CUPEU s. v. $comp...

cupeu s. v. C...

CUPEU s. (#înv....

Intrare: cupeu
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cupeu
  • cupeul
  • cupeu‑
plural
  • cupeuri
  • cupeurile
genitiv-dativ singular
  • cupeu
  • cupeului
plural
  • cupeuri
  • cupeurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cupea
  • cupeaua
plural
  • cupele
  • cupelele
genitiv-dativ singular
  • cupele
  • cupelei
plural
  • cupele
  • cupelelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cupeu, cupeurisubstantiv neutru

  • 1. Trăsură (sau, în trecut, automobil) de lux, închisă, în general cu două locuri, în care vizitiul stă în exteriorul caroseriei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: caretă
    • format_quote Bulevardul este larg și trec trăsuri și cupeuri în sus și în jos. PAS, Z. I 17. DLRLC
    • format_quote Lanțul trăsurilor și cupeurilor se prelungea atît în urmă, încît tramvaiele se îngrămădeau imobilizate. C. PETRESCU, C. V. 293. DLRLC
  • 2. Compartiment de călători într-un vagon de cale ferată. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: compartiment
    • format_quote Goe își pierde un moment centrul de greutate și se reazimă în nas de clanța ușii de la cupeu. CARAGIALE, O. II 161. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.