17 definiții pentru cununa

din care

Explicative DEX

CUNUNA, cunun, vb. I. 1. Refl. recipr. A se căsători religios. 2. Tranz. (Despre preoți) A oficia slujba cununiei. ♦ A fi naș la cununie. ♦ (Despre părinți) A-și căsători după ritualul religios fiul sau fiica. – Lat. coronare.

cununa [At: P...

CUNUNA, cunun, vb. I. 1. Refl. recipr. A se căsători (religios). 2. Tranz. A declara pe miri căsătoriți din punct de vedere religios. ♦ A asista pe cineva în timpul serviciului religios al cununiei, în calitate de naș. ♦ (Despre părinți) A-și căsători (după ritualul religios) fiul sau fiica. – Lat. coronare.

CUNUNA, cunun,...

A CUNUNA cunun $...

@A SE CUNUNA mă cun...

cununá v. a consac...

curuna v vz...

cunún și (Trans. n...

curún, -át, V. @cu...

Ortografice DOOM

cununa (a ~) #vb....

cununa (a ~) #v...

cununa vb., ind. ...

Sinonime

CUNUNA vb. a se c...

CUNUNA vb. v. $în...

CUNUNA vb. a se...

cununa vb. v....

Intrare: cununa
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cununa
  • cununare
  • cununat
  • cununatu‑
  • cununând
  • cununându‑
singular plural
  • cunu
  • cununați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cunun
(să)
  • cunun
  • cununam
  • cununai
  • cununasem
a II-a (tu)
  • cununi
(să)
  • cununi
  • cununai
  • cununași
  • cununaseși
a III-a (el, ea)
  • cunu
(să)
  • cunune
  • cununa
  • cunună
  • cununase
plural I (noi)
  • cununăm
(să)
  • cununăm
  • cununam
  • cununarăm
  • cununaserăm
  • cununasem
a II-a (voi)
  • cununați
(să)
  • cununați
  • cununați
  • cununarăți
  • cununaserăți
  • cununaseți
a III-a (ei, ele)
  • cunu
(să)
  • cunune
  • cununau
  • cununa
  • cununaseră
curuna
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cununa, cununverb

  • 1. reflexiv reciproc A se căsători religios. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Și-n vremea cît s-au cununat S-a-ntins poporul adunat Să joace-n drum. COȘBUC, P. I 57. DLRLC
    • format_quote Apoi Țugulea... se cunună cu fata, iubita lui, și făcu o nuntă de se duse vestea peste tot pămîntul. ISPIRESCU, L. 332. DLRLC
    • format_quote A treia zi se cunună împăratul cu fata Genarului. EMINESCU, N. 29. DLRLC
    • format_quote Foaie verde iarbă rea, Dragă, drăguleana mea, Tu pe mine m-ai uitat, Cu urît te-ai cununat, Ți-ai luat urît pe-o zi, Și ți-o fi pînă-i trăi. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 247. DLRLC
    • format_quote poetic Voi, munților mîndri, moșnegi cununați Cu stelele bolții albastre... GOGA, C. P. 51. DLRLC
    • chat_bubble familiar A nu fi cununat cu cineva (sau cu nimeni) = a nu avea nicio obligație față de cineva. DLRLC
  • 2. tranzitiv (Despre preoți) A oficia slujba cununiei. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Haide, mîndro, să fugim, Amîndoi să ne-nsoțim unde-s munții rourați, Că-i un popă printre brazi Și cunună ne-ntrebați. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 58. DLRLC
    • 2.1. A fi naș la cununie. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Era vorba de Florea Lingurarul, pe care îl cununase bunicul dinspre mama. PAS, Z. I 159. DLRLC
      • format_quote Mai bine vă voi cununa, ca să fac fericirea voastră. ALECSANDRI, T. 367. DLRLC
      • format_quote Poruncit-a bădița... Să mă duc ca să-l cunun; Cununa-l-aș, cununa, Da la fină ce-i voi da? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 99. DLRLC
    • 2.2. (Despre părinți) A-și căsători după ritualul religios fiul sau fiica. DEX '09 DLRLC
      • format_quote El dorise... să-și cunune toți copiii într-o zi. ISPIRESCU, L. 39. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.