opțiuni
  • info

18 definiții pentru cult (s.n.)

din care

Explicative DEX

CULT1, culte, s. n. 1. Omagiu care se aduce divinității prin acte religioase; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni și prin acte rituale; totalitatea ritualurilor unei religii. 2. Sentiment exagerat de admirație, de respect, de venerație, de adorație față de cineva sau de ceva. ◊ Cultul personalității = atitudine sistematică de admirație (exagerată) provocată și controlată cu privire la un conducător (sau la o personalitate), considerat ca înzestrat cu calități deosebite de ordin intelectual, afectiv, organizatoric etc. 3. Religie, confesiune. – Din fr. culte, lat. cultus.

cult1 sn ... corectat(ă)

CULT1, culte, s. n. 1. Omagiu care se aduce divinității prin acte religioase; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni și prin acte rituale; totalitatea ritualurilor unei religii. 2. Sentiment exagerat de admirație, de respect, de venerație, de adorație față de cineva sau de ceva. 3. Religie, confesiune. – Din fr. culte, lat. cultus.

CULT1, culte, #...

CULT s.n. 1. Adorare mistică a unor ființe reale sau fantastice ori a unor idei abstracte; act religios făcut în cinstea unei divinități. ♦ Totalitatea ritualurilor unei religii. 2. Religie, confesiune. 3. Sentiment de admirație, de respect, de dragoste profundă pentru cineva sau ceva. [Pl. -te, -turi. / < fr. culte, cf. lat. cultus].

CULT1 s. n. 1...

CULT2 ~e n. 1) ...

cult n. 1. onoar...

1) cult n., pl. $u...

Ortografice DOOM

cult2 s. n....

cult2 s. n., #p...

cult s. n., pl. $c...

Enciclopedice

cult, culte #s. ...

act de cult v. @...

Sinonime

CULT s. 1. $(BIS...

CULT s. v. crez....

cult s. v. CRE...

CULT s. 1. $(#...

Intrare: cult (s.n.)
cult2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cult
  • cultul
  • cultu‑
plural
  • culte
  • cultele
genitiv-dativ singular
  • cult
  • cultului
plural
  • culte
  • cultelor
vocativ singular —
plural —
cult3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cult
  • cultul
  • cultu‑
plural
  • culturi
  • culturile
genitiv-dativ singular
  • cult
  • cultului
plural
  • culturi
  • culturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cult, cultesubstantiv neutru

  • 1. Omagiu care se aduce divinității prin acte religioase; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni și prin acte rituale; totalitatea ritualurilor unei religii. DEX '09
    • diferențiere Adorare mistică a unor ființe reale sau fantastice ori a unor idei abstracte; act religios făcut în cinstea unei divinități. DN
      • diferențiere Totalitatea ritualurilor unei religii. DLRLC DN
        • format_quote Cult creștin. DLRLC
  • 2. Sentiment exagerat de admirație, de respect, de venerație, de adorație față de cineva sau de ceva. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Eu am cultul prietiniei. C. PETRESCU, C. V. 188. DLRLC
    • 2.1. Cultul personalității = atitudine sistematică de admirație (exagerată) provocată și controlată cu privire la un conducător (sau la o personalitate), considerat ca înzestrat cu calități deosebite de ordin intelectual, afectiv, organizatoric etc. DEX '09 DLRLC MDN '00
      • format_quote Trebuie combătută orice manifestare a cultului personalității, pe care marxismul îl respinge ca dăunător și inadmisibil. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2714. DLRLC
  • 3. Confesiune, credință, religie. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: confesiune credință religie
    • format_quote Ministerul Cultelor. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.