14 definiții pentru criminal (adj.)

din care

Explicative DEX

CRIMINAL2, -Ă, criminali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care conține o intenție nelegiuită, care constituie o crimă, referitor la crimă; rău, dăunător. 2. S. m. și f. Persoană care a săvârșit o crimă; criminalist2. ◊ Criminal de război = persoană care, în timpul unui război, se face vinovată de crime împotriva legilor și uzanțelor războiului, precum și împotriva păcii internaționale și a umanității. – Din fr. criminel, lat. criminalis.

CRIMINAL2, -Ă, criminali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care conține o intenție nelegiuită, care constituie o crimă, referitor la crimă; rău, dăunător. 2. S. m. și f. Persoană care a săvârșit o crimă; criminalist2. ◊ Criminal de război = persoană care, în timpul unui război, se face vinovată de crime împotriva legilor și uzanțelor războiului, precum și împotriva păcii internaționale și a umanității. – Din fr. criminel, lat. criminalis.

@criminal2, ~ă...

CRIMINAL2, -Ă, $...

CRIMINAL, -Ă adj. Care constituie o crimă, de crimă. // s.m. și f. Făptuitor al unei crime. [< lat. criminalis, cf. fr. criminal].

CRIMINAL, -Ă I. $...

@CRIMINAL1 ~ă (~i,...

criminal a. 1. c...

2) criminál, -ă ad...

Ortografice DOOM

criminal1 #adj...

criminal1 adj....

criminal adj. m.,...

Argou

criminal, -ă, $cri...

Sinonime

CRIMINAL s., adj....

CRIMINAL s., #a...

Intrare: criminal (adj.)
criminal1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • criminal
  • criminalul
  • criminalu‑
  • crimina
  • criminala
plural
  • criminali
  • criminalii
  • criminale
  • criminalele
genitiv-dativ singular
  • criminal
  • criminalului
  • criminale
  • criminalei
plural
  • criminali
  • criminalilor
  • criminale
  • criminalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

criminal, criminaadjectiv

  • 1. Care conține o intenție nelegiuită, care constituie o crimă, referitor la crimă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Clasele exploatatoare din țara noastră au folosit totdeauna «problema evreiască» ca o diversitate criminală. REZ. HOT. I 40. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Ar fi păcat și criminal să pună cineva zăbranic inimii atunci cînd întreaga natură nu respiră decît... poezie. HOGAȘ, DR. II 187. DLRLC
  • 2. (Despre persoane) Care comite crime, vinovat de crimă. DLRLC
    sinonime: nelegiuit
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.