19 definiții pentru contingent (s.n.)

din care

Explicative DEX

CONTINGENT, -Ă, contingenți, -te, s. n., adj. I. 1. S. n. Totalitatea cetățenilor născuți în același an și luați în evidența comisariatelor militare; p. ext. anul recrutării; leat. 2. Grup de oameni având o compoziție omogenă. 3. (Înv.) Contribuție. 4. Plafon cantitativ până la nivelul căruia este limitat de către unele guverne importul sau exportul unor mărfuri din sau în alte țări. II. Adj. Care poate să fie sau să nu fie, să se întâmple sau să nu se întâmple; întâmplător, accidental. [Var.: contigent s. n.] – Din fr. contingent, lat. contingens, -ntis.

contingent, ~ă ...

CONTINGENT, contingente, s. n., adj. I. 1. S. n. Totalitatea cetățenilor născuți în același an și luați în evidența comisariatelor militare; p. ext. anul recrutării; leat. 2. Grup de oameni având o compoziție omogenă. 3. (Înv.) Contribuție. 4. Plafon cantitativ până la nivelul căruia se limita de către unele guverne importul sau exportul unor mărfuri din sau în alte țări. II. Adj. Care poate să fie sau să nu fie, să se întâmple sau să nu se întâmple; întâmplător, accidental. [Var.: contigent s. n.] – Din fr. contingent, lat. contingens, -ntis.

CONTINGENT, $cont...

CONTINGENT, -Ă adj. Care poate să se producă, să vină din întîmplare; care poate să se producă sau nu; întîmplător, fortuit. // s.n. 1. Totalitatea tinerilor încorporați în același an în serviciul militar. 2. Grup omogen de oameni. 3. Cantitate maximă de mărfuri care poate fi importată sau exportată într-o anumită perioadă. [Var. contigent s.n. / < fr. contingent, cf. lat. contingens – care vine din întîmplare].

CONTINGENT, -Ă I....

CONTINGENT1 ~e $...

contingent a. $Fil...

*contingént, -ă ad...

CONTIGENT s. n. v. contingent.

CONTIGENT s. n. v. contingent.

contigent sn ...

CONTIGENT s. n....

CONTIGENT s.n. v. contingent.

Ortografice DOOM

contingent2 #s...

contingent2 #s. ...

contingent s. n.,...

Sinonime

CONTINGENT s. $(M...

CONTINGENT s. $...

Intrare: contingent (s.n.)
contingent2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contingent
  • contingentul
  • contingentu‑
plural
  • contingente
  • contingentele
genitiv-dativ singular
  • contingent
  • contingentului
plural
  • contingente
  • contingentelor
vocativ singular
plural
contigent2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contigent
  • contigentul
  • contigentu‑
plural
  • contigente
  • contigentele
genitiv-dativ singular
  • contigent
  • contigentului
plural
  • contigente
  • contigentelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

contingent, contingentesubstantiv neutru

  • 1. Totalitatea cetățenilor născuți în același an și luați în evidența comisariatelor militare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Jimborean își arătase dinții într-un zîmbet, niște dinți albi... pe care nici un contingent nu-i văzuse vreodată pînă atunci. CAMILAR, N. I 154. DLRLC
    • format_quote Va trebui să plece în curînd la armată, al două miilea contingent de cînd a început istoria acestor pămînturi. BOGZA, C. O. 277. DLRLC
    • format_quote Soarele se scufunda la orizont în nori subțiri de purpură cînd contingentul, cu tot calabalîcul, se îndrumă către «localitatea Somotreț». SADOVEANU, M. C. 99. DLRLC
    • format_quote Copilul născut pe teritoriu străin din tată romîn, și care la chemarea contingentului din anul nașterii lui nu s-ar prezenta la recrutare, este considerat ca dezertor. CARAGIALE, O. VII 26. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Anul recrutării. DEX '09 DEX '98
      sinonime: leat
    • 1.2. Totalitatea elevilor și studenților (aproximativ) de aceeași vârstă care intră și parcurg împreună aceeași treaptă de învățământ. MDN '00
  • 2. Grup de oameni având o compoziție omogenă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Poporul nostru muncitor a încredințat școlii misiunea înaltă și de mare răspundere de a forma viitoarele contigente de tehnicieni, ingineri, agronomi, zootehniști, medici, profesori, – specialiști cu un larg orizont cultural, devotați cu trup și suflet poporului, cauzei construirii socialismului. SCÎNTEIA, 1954, nr. 3067. DLRLC
    • format_quote glumeț Un numeros contigent de nepoți și nepoate. C. PETRESCU, C. V. 177. DLRLC
  • 3. învechit Contribuție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: contribuție
    • format_quote [Încurajarea dată literelor, științei și artelor] ne-ar face să aducem și noi contingentul nostru la opera cea mare a civilizațiunii. GHICA, S. 137. DLRLC
  • 4. Plafon cantitativ până la nivelul căruia este limitat de către unele guverne importul sau exportul unor mărfuri din sau în alte țări. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.