11 definiții pentru contemplator
din care- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
CONTEMPLATOR, -OARE, contemplatori, -oare, s. m. și f. Persoană care contemplă, care este cufundată în meditare, în visare. – Din fr. contemplateur, lat. contemplator.
CONTEMPLATOR, -OARE, contemplatori, -oare, s. m. și f. Persoană care contemplă, care este cufundată în meditare, în visare. – Din fr. contemplateur, lat. contemplator.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
@$contemplator, ~o'...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@CONTEMPLATOR, -OA...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
@CONTEMPLATOR, -OA...
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONTEMPLATOR, -OARE adj., s.m. și f. (Cel) care contemplă, care este cufundat în visare. [Cf. fr. contemplateur, lat. contemplator].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
@CONTEMPLATOR ~oar...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
@*contemplatór, -oár...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
!contemplator #ad...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
contemplator #s. ...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
contemplator s. m...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
CONTEMPLATOR adj....
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONTEMPLATOR #adj...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
contemplator, contemplatorisubstantiv masculin contemplatoare, contemplatoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care contemplă, care este cufundată în meditare, în visare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: contemplativ meditativ visător
- Pe marginea rîului... aceste asidue contemplatoare (= sălciile) privesc... cosmica rostogolire a apelor. BOGZA, C. O. 210. DLRLC
-
etimologie:
- contemplateur DEX '09 DEX '98 DN
- contemplator DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.