14 definiții pentru constata
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (4)
- sinonime (2)
Explicative DEX
CONSTATA, constat, vb. I. Tranz. A stabili situația sau starea unui lucru, existența unui fapt, a unui adevăr etc. – Din fr. constater.
CONSTATA, constat, vb. I. Tranz. A stabili situația sau starea unui lucru, existența unui fapt, a unui adevăr etc. – Din fr. constater.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Zavaidoc
- acțiuni
constata vt...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSTATA, $const'...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSTATA vb. I. tr. A stabili realitatea, adevărul unui fapt, starea unui lucru. [P.i. constat. / < fr. constater, cf. it. constatare, lat. constat – este sigur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONSTATA $vb. #...
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
@A CONSTATA consta...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
constatà v. 1. a...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*constát, a -á v...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
constata (a ~) #v...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
constata (a ~) ...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
constata vb., ind...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
constat.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
CONSTATA vb. 1....
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONSTATA vb. @1...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| verb (VT3) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
constata, constatverb
- 1. A stabili situația sau starea unui lucru, existența unui fapt, a unui adevăr etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Pînă să mă-nvrednicesc a primi o vizită a d-tale (pe care... constat că o cam prea întîrzii), rogu-te... CARAGIALE, O.VII 182. DLRLC
- Voi... cătați defecte în scrierile mele și intonați fanfare cînd constatați în ele greșeli, imagini slabe. ALECSANDRI, O. 264. DLRLC
-
etimologie:
- constater DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.