16 definiții pentru compromis (s.n.)
din care- explicative DEX (10)
- ortografice DOOM (4)
- sinonime (2)
Explicative DEX
COMPROMIS1, compromisuri, s. n. Înțelegere, acord bazat pe cedări reciproce; concesie. ♦ Înțelegere între două sau mai multe persoane ori state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. – Din fr. compromis.
$compromis1 #s...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMPROMIS1, compromisuri, s. n. Înțelegere, acord bazat pe cedări reciproce; concesie. ♦ Înțelegere între două sau mai multe persoane sau state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. – Din fr. compromis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
COMPROMIS1, $com...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMPROMIS s.n. 1. (Jur.) Înțelegere potrivit căreia părțile în litigiu se supun judecății unor arbitri. 2. Înțelegere, acord care se bazează pe renunțări și pe concesii reciproce. [Pl. -suri. / < fr. compromis].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMPROMIS $#s. n....
- sursa: MDN '00 (2000)
- acțiuni
COMPROMIS2 ~uri ...
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
compromis n. 1. ...
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*compromís n., pl....
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
compromes sn ...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
compromis s. #n...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
compromis s. n....
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
compromis s. n., ...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
compromis, -suri.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
COMPROMIS s. conc...
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COMPROMIS s. co...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
compromis, compromisurisubstantiv neutru
- 1. Înțelegere, acord bazat pe cedări reciproce. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: concesie
- Adică, iar compromisuri? Mai lasă tu, mai las eu, pînă, din tocmeală în tocmeală, ne întoarcem de unde-am plecat. C. PETRESCU, Î. II 126. DLRLC
- 1.1. Înțelegere între două sau mai multe persoane ori state de a supune unui arbitru rezolvarea litigiului dintre ele. DEX '09 DN
-
etimologie:
- compromis DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.