34 de definiții pentru coșar (pătul)

din care

Explicative DEX

COȘAR1, coșare, s. n. Îngrăditură sau construcție de nuiele pentru adăpostirea vacilor, a oilor etc. ♦ Construcție din împletitură de nuiele pentru păstrarea porumbului și a altor produse agricole; pătul. – Din bg., sb. košara.

COȘAR1, coșare, s. n. Îngrăditură de nuiele pentru adăpostirea vacilor, a oilor etc. ♦ Construcție cu pereți din împletitură de nuiele pentru păstrarea porumbului și a altor produse agricole; pătul. – Din bg., scr. košara.

COȘAR2, $coșare,...

COȘAR1 ~e n. 1...

coșar n. 1. stau...

2) coșár n., pl. $...

coșa2 $#sf...

coșare sf #...

coșariu sn #v...

coșăr sn vz...

coșăre sf #vz...

coșăriu sn #v...

coșer1 sn ...

coșere sf #...

coșerie sf #v...

coșeriu sm ...

COȘER s. n. #v....

coșer n. Mold. păt...

coșér, V. @coșar 2...

Ortografice DOOM

coșar2 (hambar...

coșar2 (pătul) #...

coșar (pătul) s. ...

Etimologice

coșar (-re), #s. ...

Sinonime

COȘAR s. v. $stau...

COȘAR s. v. $pătu...

COȘAR s. pătul,...

coșar s. v. S...

COȘER s. v. $leas...

coșer s. v. L...

Regionalisme / arhaisme

coșar, coșare, s...

coșár, coșare, s...

coșar, coșare, ...

coșar, -e, s.n. – Hambar construit din nuiele, îngust de 60-80 cm și lung de 4 m, înalt de 3 m (specific în zona Chioar); coștei. – Din coș + -ar.

Intrare: coșar (pătul)
coșar2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coșar
  • coșarul
  • coșaru‑
plural
  • coșare
  • coșarele
genitiv-dativ singular
  • coșar
  • coșarului
plural
  • coșare
  • coșarelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coșer
  • coșerul
  • coșeru‑
plural
  • coșere
  • coșerele
genitiv-dativ singular
  • coșer
  • coșerului
plural
  • coșere
  • coșerelor
vocativ singular
plural
coșere
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
coșare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
coșăriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
coșăre
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
coșariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
coșeriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
coșară (-are) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coșa
  • coșara
plural
  • coșare
  • coșarele
genitiv-dativ singular
  • coșare
  • coșarei
plural
  • coșare
  • coșarelor
vocativ singular
plural
coșerie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coșar, coșaresubstantiv neutru

  • 1. Îngrăditură sau construcție de nuiele pentru adăpostirea vacilor, a oilor etc. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Focuri de vreascuri sînt aprinse în vetre, fumul urcă încet din toate ogrăzile, vacile sînt mulse în coșare. BOGZA, C. O. 379. DLRLC
    • format_quote Veni acasă cu vacile și le băgă în coșar. ISPIRESCU, L. 231. DLRLC
    • format_quote Un coșar în care se adăposteau seara puține vite de hrană, ce pribegeau ziua pe malurile gîrlei. ODOBESCU, S. I 148. DLRLC
    • 1.1. Construcție din împletitură de nuiele pentru păstrarea porumbului și a altor produse agricole. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Dac-or ieși la muncă să are pămînt ciocoiesc, după învoielile ciocoiului, să le puneți și ălora foc la paie, la coșare! DUMITRIU, B. F. 134. DLRLC
      • format_quote Toamna... darnică... Dat-au in pentru ștergare Și porumb pentru coșare. ALECSANDRI, P. A. 155. DLRLC
      • format_quote Scutură Hambarele, Mătură Coșarele. TEODORESCU, P. P. 670. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.