30 de definiții pentru cavaler

din care

Explicative DEX

CAVALER, cavaleri, s. m. 1. (În Roma antică) Membru al ordinului ecvestru, inferior ordinului senatorial. ♦ (În Evul Mediu, în Apusul și în Centrul Europei) Titlu nobiliar conferit, inițial pentru fapte de arme, de rege sau de un reprezentant al lui. 2. Titlu dat unei persoane dintr-un ordin cavaleresc, laic sau religios. 3. Titlu onorific conferit, în unele țări, posesorului anumitor decorații importante. 4. Persoană având titlul de cavaler (1-3). 5. Călăreț. 6. (Adesea adjectival) Om plin de abnegație, generos și nobil; om amabil, binevoitor, îndatoritor. 7. (Pop.) Tânăr necăsătorit, holtei, burlac. ◊ Cavaler de onoare = tânăr necăsătorit care însoțește pe miri la cununie. – Din rus. kavaler, it. cavaliere, fr. cavalier.

cavaler sm [#...

*CAVALER sm. ...

CAVALER, cavaleri, s. m. 1. (În Roma antică) Membru al ordinului ecvestru, inferior ordinului senatorial. ♦ (În evul mediu, în apusul și în centrul Europei) Titlu nobiliar conferit, inițial pentru fapte de arme, de rege sau de un reprezentant al lui. 2. Titlu dat unei persoane dintr-un ordin cavaleresc, laic sau religios. 3. Titlu onorific conferit, în unele țări, posesorului anumitor decorații importante. 4. Persoană având titlul de cavaler (1-3). 5. Călăreț. 6. (Adesea adjectival) Om plin de abnegație, generos și nobil; om amabil, binevoitor, îndatoritor. 7. (Pop.) Tânăr necăsătorit, holtei, burlac. ◊ Cavaler de onoare = tânăr necăsătorit care însoțește pe miri la cununie. – Din rus. kavaler (< fr.).

CAVALER, $cavaler...

CAVALER, $cavaler...

CAVALER s.m. I. (Ist.) Membru al ordinului ecvestru din vechea Romă, format din cetățeni bogați. ♦ Nobil feudal admis într-un ordin militar în cadrul unei ceremonii speciale; (și astăzi în unele țări) membru al unui ordin militar religios. ♦ Membru al unui ordin onorific; posesor al unor decorații. ♦ Cavaler de industrie = îmbogățit în urma speculațiilor, șarlatan, escroc. II. 1. Om generos, nobil, plin de abnegație; om cu purtări alese. 2. Bărbat care însoțește o femeie în societate. 3. Bărbat necăsătorit; holtei, burlac. [< it. cavaliere, fr. chevalier].

CAVALER s. m....

CAVALER cavaleri...

cavaler m. 1. în...

*cavalér m. (rus. ...

cavaleariu sm...

cavalir sm #v...

bărbat-cavaler #...

Alcantara f. oraș ...

Stamate m. 1. (@...

Ortografice DOOM

cavaler s. m....

cavaler s. m., ...

cavaler s. m., pl...

Etimologice

@cavaler (cavaleri...

Enciclopedice

cavaler, $cavaler...

@CAVALERII DANUBIENI...

CAVALERUL TRAC, ze...

@CHEVALIER SANS PEUR...

@PURTĂTORI DE SABIE,...

Argou

@cavaler de Kurlandi...

Sinonime

CAVALER s., adj. ...

CAVALER s., #ad...

Expresii și citate

@Cavaler al tristei ...

Cavaliere servante...

@Chevalier sans peur...

Intrare: cavaler
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cavaler
  • cavalerul
  • cavaleru‑
plural
  • cavaleri
  • cavalerii
genitiv-dativ singular
  • cavaler
  • cavalerului
plural
  • cavaleri
  • cavalerilor
vocativ singular
  • cavalerule
  • cavalere
plural
  • cavalerilor
cavaleariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cavalir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cavaler, cavalerisubstantiv masculin

  • 1. (În Roma antică) Membru al ordinului ecvestru, inferior ordinului senatorial. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. în Evul Mediu (În Apusul și în Centrul Europei) Titlu nobiliar conferit, inițial pentru fapte de arme, de rege sau de un reprezentant al lui. DEX '09 DLRLC DN
      • format_quote Se înclinase în fața ei ca un cavaler din vechi timpuri. SADOVEANU, N. F. 15. DLRLC
      • format_quote Singur numai cavalerul suspinînd privea balconul. EMINESCU, O. I 152. DLRLC
  • 2. Titlu dat unei persoane dintr-un ordin cavaleresc, laic sau religios. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta. EMINESCU, O. I 146. DLRLC
    • format_quote De pe zalele-aurite Se cunosc că-s cavaleri. NEGRUZZI, S. II 78. DLRLC
  • 3. Titlu onorific conferit, în unele țări, posesorului anumitor decorații importante. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 4. Persoană având titlul de cavaler ((1.), (2.), (3.)). DEX '09
  • 5. Cavaler de industrie = îmbogățit în urma speculațiilor. DN
  • 6. Călăreț. DEX '09 DEX '98
    sinonime: călăreț
  • 7. adesea (și) adjectival Om plin de abnegație, generos și nobil; om amabil, binevoitor, îndatoritor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Aștept din parte-ți, o rege cavaler, Că-mi vei da prins pe-acela ce umilit ți-l cer. EMINESCU, O. I 91. DLRLC
    • diferențiere Bărbat care respectă cu strictețe eticheta; om cu purtare curtenitoare. NODEX
      sinonime: gentilom
  • 8. Bărbat care însoțește o femeie în societate. DLRLC DN
    • format_quote Și-i fi cavalerul nostru pe la grădini, pe la teatru, pe la baluri. ALECSANDRI, T. I 272. DLRLC
  • 9. popular Tânăr necăsătorit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Cavalerii invitau la un vals pe noile lor cunoștințe. VLAHUȚĂ, O. A. III 3. DLRLC
    • format_quote Țineți-vă frumos și nu fiți așa de posomorîte, c-au să vie cavalerii să vă poftească [la dans]. ALECSANDRI, T. I 160. DLRLC
    • 9.1. Cavaler de onoare = tânăr necăsătorit care însoțește pe miri la cununie. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.