opțiuni
  • info

26 de definiții pentru canon

din care

Explicative DEX

CANON, canoane, s. n. 1. Regulă, normă bisericească; tipic1. ♦ Normă, regulă de conduită. ♦ Ansamblul cărților sfinte acceptate de Biserică. 2. Pedeapsă dată de Biserică la călcarea unui canon (1). ♦ Fig. Suferință, chin. 3. Carte așezată pe altar, care cuprinde anumite rugăciuni ale liturghiei. 4. Regulă fixă care face parte dintr-un ansamblu de procedee artistice specifice unei epoci; p. ext. regulă rigidă, formalistă. 5. Compoziție muzicală pentru două sau mai multe voci, care repetă la intervale fixe aceeași melodie. ♦ Cântare bisericească; p. ext. cântec; glas. 6. Literă de tipar, având corpul de 36 de puncte tipografice, cu care se tipăreau în trecut cărțile canonice. – Din sl. kanonŭ. Cf. fr. canon, germ. Kanon.

canon sn [...

CANON (pl. -o...

*CANON sbst. ...

CANON, canoane, s. n. 1. Regulă, dogmă bisericească; tipic. ♦ Normă, regulă de conduită. ♦ Listă de texte sacre care se bucură de autoritate deplină în cadrul unei religii. 2. Pedeapsă dată de biserică la călcarea unui canon (1). ♦ Fig. Suferință, chin. 3. Nume dat cărților Vechiului și Noului Testament. 4. Regulă care face parte dintr-un ansamblu de procedee artistice specifice unei epoci; p. ext. regulă rigidă, formalistă. 5. Compoziție muzicală în care două sau mai multe voci, intrând succesiv, execută împreună aceeași melodie. ♦ Cântare bisericească; p. ext. cântec; glas. 6. Literă de tipar, având corpul de 36 de puncte tipografice, cu care se tipăreau în trecut cărțile canonice. – Din sl. kanonŭ, fr. canon, germ. Kanon.

CANON, canoane,...

CANON, canoane,...

CANON s.n. 1. (Arte) Regulă care făcea parte dintr-un ansamblu de norme artistice obligatorii într-o anumită epocă; regulă rigidă, obligatorie. ♦ Proporție care există între diferitele părți ale corpului omenesc. 2. Compoziție muzicală polifonică în care două sau mai multe voci, intrînd succesiv, execută fiecare aceeași melodie. 3. Caracter de literă de 36 de puncte tipografice. [< fr. canon, germ. Kanon < gr. kanon – regulă].

CANON s. n. 1...

CANON ~oane n....

cànon (Mold. @canò...

canón n., pl. $oan...

canun sn vz...

❍CANUN ... = @CAN...

canún, V. canon....

Ortografice DOOM

canon s. n., ...

canon s. n., #p...

canon s. n., pl. ...

Etimologice

canon (canoane),...

Jargon

canon (< gr. ϰϰν...

Enciclopedice

canon, canoane ...

Argou

@a băga la canon / l...

a pune la canoane ...

Sinonime

CANON s. 1. v. ...

CANON s. 1. $...

Regionalisme / arhaisme

canon, canoane,...

canon, canoane,...

Intrare: canon
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • canon
  • canonul
  • canonu‑
plural
  • canoane
  • canoanele
genitiv-dativ singular
  • canon
  • canonului
plural
  • canoane
  • canoanelor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • canun
  • canunul
  • canunu‑
plural
  • canunuri
  • canunurile
genitiv-dativ singular
  • canun
  • canunului
plural
  • canunuri
  • canunurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

canon, canoanesubstantiv neutru

  • 1. Regulă, normă bisericească; tipic. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: tipic
    • format_quote Există un canon care îngăduiește și dezleagă pe omul călător – încolțit de vreme rea -... să se adăpostească, fie chiar cu patru cai... într-o biserică. GALACTION, O. I. DLRLC
    • 1.1. Normă, regulă de conduită. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Ansamblul cărților sfinte acceptate de Biserică. DEX '09 MDN '00
      • 1.2.1. Parte a ceremonialului de liturghie. MDN '00
  • 2. Pedeapsă dată de Biserică la călcarea unui canon. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: penitență
    • format_quote Dă-mi canon, sfințite părinte, ca să-mi aduc aminte în toate zilele vieții mele și să nu mai păcătuiesc. SADOVEANU, F. J. 413. DLRLC
    • format_quote Andrei lasă pușca în strană, anină chimirul cu pistoalele și începe canonul. GALACTION, O. I 253. DLRLC
    • format_quote glumeț Părinții pustnici din sfînta Agură mi-au dat canon să mănînc lapte numai-de la o vacă. CREANGĂ, P. 116. DLRLC
    • 2.1. figurat Suferință fizică sau morală foarte puternică. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: caznă chin supliciu tortură
      • format_quote Să-l fi văzut cu cît canon înainta prin zăpada fără pîrtie și cu spatele adus cîrlig, v-ar fi fost milă de el. MACEDONSKI, O. III 119. DLRLC
  • 3. Carte așezată pe altar, care cuprinde anumite rugăciuni ale liturghiei. DEX '09
  • 4. Regulă fixă care face parte dintr-un ansamblu de procedee artistice specifice unei epoci. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Canoanele estetice ale clasicismului. DLRLC
    • 4.1. prin extensiune Regulă rigidă, formalistă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 4.2. Proporție care există între diferitele părți ale corpului omenesc. DN
  • 5. Compoziție muzicală pentru două sau mai multe voci, care repetă la intervale fixe aceeași melodie. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Canon pe patru voci. DLRLC
    • 5.1. Cântare bisericească. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote figurat [Baba] se ridică de mijloc, întinde mîna și-ncepe duios, după canonul ei: Faceți-vă milă și pomană, măiculiță, de o biată păcătoasă fără putere! CARAGIALE, O. III 52. DLRLC
  • 6. Literă de tipar, având corpul de 36 de puncte tipografice, cu care se tipăreau în trecut cărțile canonice. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.