opțiuni
  • info

24 de definiții pentru băjenar

din care

Explicative DEX

BĂJENAR, băjenari, s. m. Persoană care își părăsea vremelnic casa, ținutul sau țara din cauza invaziilor, a persecuțiilor sau a asupririi. [Var.: bejănar, bejenar s. m.] – Băjeni + suf. -ar.

băjenar sm ... corectat(ă)

băjenár s.m. ($î...

†BĂJENAR $Mold....

BĂJENAR, băjenari, s. m. Persoană care își părăsea vremelnic casa, provincia sau patria din pricina invaziilor dușmane, a persecuțiilor politice sau a asupririi. [Var.: bejănar, bejenar s. m.] – Băjeni + suf. -ar.

BĂJENAR, $băjenar...

BĂJENAR, $băjenar...

BĂJENAR ~i $m. în...

BEJĂNAR s. m. v. băjenar.

BEJĂNAR s. m. v. băjenar.

BEJENAR s. m. v. băjenar.

BEJENAR s. m. v. băjenar.

bejănar sm #v...

bejenar sm #v...

bejănar s.m. v....

bejenar s.m. v....

❍BEJĂNAR, ❍@BEJ...

BEJĂNAR s. m. #...

BEJĂNAR s. m. #...

BEJENAR s. m. #...

BEJENAR s. m. #...

bejenar m. fugar, ...

bejenár (est) și @...

Ortografice DOOM

băjenar (înv.) ...

băjenar (înv.) ...

băjenar s. m., pl...

băjenar.

Sinonime

BĂJENAR s. v. $fu...

băjenar s. v....

Regionalisme / arhaisme

BEJENAR s. m.... corectat(ă)

Intrare: băjenar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băjenar
  • băjenarul
  • băjenaru‑
plural
  • băjenari
  • băjenarii
genitiv-dativ singular
  • băjenar
  • băjenarului
plural
  • băjenari
  • băjenarilor
vocativ singular
  • băjenarule
  • băjenare
plural
  • băjenarilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bejănar
  • bejănarul
  • bejănaru‑
plural
  • bejănari
  • bejănarii
genitiv-dativ singular
  • bejănar
  • bejănarului
plural
  • bejănari
  • bejănarilor
vocativ singular
  • bejănarule
  • bejănare
plural
  • bejănarilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bejenar
  • bejenarul
  • bejenaru‑
plural
  • bejenari
  • bejenarii
genitiv-dativ singular
  • bejenar
  • bejenarului
plural
  • bejenari
  • bejenarilor
vocativ singular
  • bejenarule
  • bejenare
plural
  • bejenarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băjenar, băjenarisubstantiv masculin

  • 1. Persoană care își părăsea vremelnic casa, ținutul sau țara din cauza invaziilor, a persecuțiilor sau a asupririi. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    sinonime: fugar pribeag refugiat
    • format_quote Auzi, să fugi la munte, ca băjenarii! D. ZAMFIRESCU, R. 26. DLRLC
    • format_quote De cîte ori i-a văzut pe bejenarii Moldovei, revărsați în lunile de toamnă și de iarnă, nu mărturiseau unde se duc, de teamă să nu se îngrămădească prea mulți într-un loc, să nască prisos de brațe și să rămîie fără muncă. CĂLUGĂRU, O. P. 37. DLRLC
    • format_quote Au rămas... bejănarii, pînă în ziua de azi, prăpădiți de vatra părintească. SADOVEANU, N. F. 29. DLRLC
    • format_quote Să fie vrun tîlhar... nu cred... a fi, poate, vrun bejănar care vra să intre argat la mine. ALECSANDRI, T. 607. DLRLC
    • format_quote Fugiseră toți... și se făcuseră băjenari prin păduri. (R.-COD.) CADE
  • 2. rar Emigrant. MDA2
    sinonime: emigrant
  • 3. Persoană reîntoarsă din bejenii. MDA2
  • 4. regional Om sărac lipit pământului. MDA2
etimologie:
  • Băjeni + -ar. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.