15 definiții pentru butcă

din care

Explicative DEX

BUTCĂ, butci, s. f. (Înv.) Caleașcă. – Din ucr. budka.

BUTCĂ, butci, s. f. (Înv.) Caleașcă. – Din ucr. budka.

butcă $s.f. (înv....

BUTCĂ (pl. -c...

BUTCĂ, butci, #...

BUTCĂ, butci, #...

butcă f. Mold. cal...

bútcă f., pl. ĭ ...

botcă2 $sf...

botcă2 s.f. ...

Ortografice DOOM

butcă (înv.) #s...

butcă (înv.) #s...

butcă s. f., g.-d...

Etimologice

butcă (butci), #...

Sinonime

BUTCĂ s. v. $cale...

butcă s. v. C...

Regionalisme / arhaisme

BUTCĂ s.f. (#Mol...

Intrare: butcă
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • butcă
  • butca
plural
  • butci
  • butcile
genitiv-dativ singular
  • butci
  • butcii
plural
  • butci
  • butcilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

butcă, butcisubstantiv feminin

  • 1. învechit Trăsură de lux (de obicei închisă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: caleașcă
    • format_quote Vel-armașe Toadere... dă poruncă să fie gata butca și slujitorii. SADOVEANU, Z. C. 169. DLRLC
    • format_quote Șirag de rădvane și de butci veneau pe urmă. GALACTION, O. I 74. DLRLC
    • format_quote S-a gătit frumos ș-a plecat veselă cu doamna la plimbare, în butcă deschisă. CARAGIALE, O. II 240. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.