opțiuni
  • info

15 definiții pentru ascuțit (adj.)

din care

Explicative DEX

ASCUȚIT2, -Ă, ascuțiți, -te, adj. I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios. ◊ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager, pătrunzător, perspicace. Minte ascuțită. 2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu. ♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat. 3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios. 4. (Despre sunete, glas, râs) Strident. – V. ascuți.

ASCUȚIT2, -Ă, ascuțiți, -te, adj. I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios. ◊ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager, pătrunzător, perspicace. Minte ascuțită. 2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu. ♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat. 3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios. 4. (Despre sunete, glas, râs) Strident. – V. ascuți.

ascuțit2, ~ă...

ASCUȚIT I. $#adj....

ASCUȚIT2, -Ă, ascuțiți, -te, adj. I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios. ♦ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager, pătrunzător, perspicace. Minte ascuțită. 2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu. ♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat. 3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios. 4. (Despre sunete, glas, râs) Strident. – V. ascuți.

ASCUȚIT2, -Ă, $a...

ASCUȚIT2, -Ă, $a...

@ASCUȚIT ~tă (~ți, ...

ascuțit a. 1. te...

ascuțit, -ă adj. $...

UNGHIU (pl. -...

Sinonime

ASCUȚIT adj. 1....

ASCUȚIT adj. v. $...

ASCUȚIT adj. @1...

ascuțit adj. #v...

Antonime

Ascuțit ≠ bont, ob...

Regionalisme / arhaisme

ascuțit, $ascuțit...

Intrare: ascuțit (adj.)
ascuțit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ascuțit
  • ascuțitul
  • ascuțitu‑
  • ascuțită
  • ascuțita
plural
  • ascuțiți
  • ascuțiții
  • ascuțite
  • ascuțitele
genitiv-dativ singular
  • ascuțit
  • ascuțitului
  • ascuțite
  • ascuțitei
plural
  • ascuțiți
  • ascuțiților
  • ascuțite
  • ascuțitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ascuțit, ascuțităadjectiv

  • 1. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: tăios antonime: bont teșit tocit
    • format_quote Împrejur gard nu era, ci numai niște lungi țărușe ascuțite. EMINESCU, N. 19. DLRLC
    • format_quote De tot carul șase boi, înjugați doi cîte doi, Boi cu coarne ascuțite Și copite potcovite. ALECSANDRI, P. II 105. DLRLC
    • format_quote [Piatra] era așa de ascuțită, de tăia ca briciul. ISPIRESCU, L. 195. DLRLC
    • 1.1. Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade. DEX '09 DLRLC NODEX
      antonime: obtuz
  • 2. figurat Ager, fin, perspicace, pătrunzător, subtil. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: ager fin perspicace pătrunzător subtil
    • format_quote În mine e... curiozitatea ascuțită a unei experiențe de psihologie. IBRĂILEANU, A. 65. DLRLC
    • format_quote Trebuie... cap bun și minte ascuțită și sănătoasă, ca să poată duce trebile împărăției la bun liman. ȘEZ. I 98. DLRLC
  • 3. figurat Despre senzații, sentimente etc.: intens, puternic, viu. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: intens puternic viu
    • format_quote O durere ascuțită, crudă, îi pătrunde inima. EMINESCU, N. 76. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Nu-i vorbă, rănile vechi, necătate, care nu se pot închide, nu dor așa de ascuțit ca cele nouă. SP. POPESCU, M. G. 67. DLRLC
  • 4. figurat (Despre vorbe, privire) Care străpunge. DEX '09 DLRLC NODEX
    sinonime: aspru sfredelitor tăios
    • format_quote Grigoriță are dreptate... a început cuvînt ascuțit gospodina. SADOVEANU, N. F. 39. DLRLC
    • 4.1. Despre zâmbet: ironic, răutăcios. DLRLC
      sinonime: ironic răutăcios
      • format_quote Către veselia ucraineanului se răsuci Cocor, cu zîmbetu-i ascuțit. SADOVEANU, M. C. 113. DLRLC
    • 4.2. Despre sunete, glas, râs: strident, subțire, țipător. DEX '09 DLRLC NODEX
      sinonime: strident subțire țipător
      • format_quote Ca să șteargă mai bine urmele mîniei lui Toader, Leonte Orbișor, mic, cu glas ascuțit, cu fața vioaie, găsi cu cale să observe împăciuitor. REBREANU, R. I 127. DLRLC
      • format_quote Iată măre... s-auzea Tropot Mare și pripit, Chiot Lung și ascuțit. TEODORESCU, P. P. 624. DLRLC
      • format_quote (și) adverbial Mașinuța își întări zborul, despicînd năvala aerului. Sub roți, praful fîșîia tot mai ascuțit, ridicîndu-se în lături. MIHALE, O. 501. DLRLC
      • format_quote (și) adverbial Pe fînețe, o pasere țipa ascuțit, ca un fierăstrău sub pilă. SADOVEANU, O. VI 11. DLRLC
      • chat_bubble A avea limbă ascuțită = a avea obiceiul să critice cu răutate, să vorbească mușcător; a fi rău de gură. DLRLC
  • 5. Despre acțiuni, conflicte, lupte: aprig, dârz, intensificat, necruțător, întețit, înverșunat. DLRLC NODEX
    sinonime: aprig dârz intensificat necruțător întețit înverșunat
    • 5.1. Perioada de trecere de la capitalism la socialism este perioada unei ascuțite lupte de clasă. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 690. DLRLC
etimologie:
  • vezi ascuți DEX '09 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.