12 definiții pentru amărăciune
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- sinonime (2)
Explicative DEX
AMĂRĂCIUNE, amărăciuni, s. f. 1. Mâhnire, tristețe; amărâre. 2. (Rar) Amăreală (1). – Amar + suf. -ăciune.
AMĂRĂCIUNE, amărăciuni, s. f. 1. Mâhnire, tristețe; amărâre. 2. (Rar) Amăreală (1). – Amar + suf. -ăciune.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
amărăciune $#sf...
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMĂRĂCIUNE $sf....
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AMĂRĂCIUNE, $amăr...
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMĂRĂCIUNE, $amăr...
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
AMĂRĂCIUNE ~i $f....
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amărăciune f. 1....
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
amărăcĭúne f. (d. ...
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
amărăciune (mâhni...
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
amărăciune (mâhni...
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
amărăciune s. f.,...
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
amărăciune...
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Sinonime
AMĂRĂCIUNE s. @1....
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
AMĂRĂCIUNE s. @...
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: amărăciune
amărăciune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
amărăciune, amărăciunisubstantiv feminin
-
- Căci atunce lesne în amor credeam Și amărăciunea-i încă nu știam. NEGRUZZI, S. II 30. DLRLC
-
- Horia e omul de piatră în care s-a concentrat toată tăria munților aspri și stîncoși, toată amărăciunea veacurilor de iobăgie. BOGZA, Ț. 38. DLRLC
- Își pierdu cumpătul de supărare și amărăciune. ISPIRESCU, L. 27. DLRLC
- Aceștia-s curată sărăcie!... zise împăratul în sine, plin de amărăciune. CREANGĂ, P. 262. DLRLC
- Din cupa desfătării amărăciunea naște. ALEXANDRESCU, P. 105. DLRLC
- Cu amărăciune = cu tristețe, cu supărare. DLRLC
- L-am auzit pe tata șoptind cu amărăciune și privindu-mă cu milă. SADOVEANU, N. F. 6. DLRLC
- Chemarea unui filozof? zise umbra surîzînd cu amărăciune – foarte bine! EMINESCU, N. 62. DLRLC
-
-
- 1.2. Întâmplare, împrejurare dureroasă, chinuitoare. DLRLCsinonime: chin
- Noi, în viața noastră... am avut grele amărăciuni și asupriri. SADOVEANU, N. F. 28. DLRLC
-
-
-
- Amărăciunea chininei. DLRLC
- Bine, răspunse în sfîrșit, greu, Ruset, înghițindu-și într-una amărăciunea gurii. SADOVEANU, Z. C. 321. DLRLC
-
etimologie:
- Amar + -ăciune. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.