opțiuni
  • info

14 definiții pentru întrebuința

din care

Explicative DEX

ÎNTREBUINȚA, întrebuințez, vb. I. Tranz. A folosi, a utiliza. ◊ Refl. pas. Acest produs se întrebuințează în industria chimică. [Pr.: -bu-in-] – În + trebuința.

întrebuința [#...

ÎNTREBUINȚA, întrebuințez, vb. I. Tranz. A folosi, a utiliza. ◊ Refl. pas. Acest produs se întrebuințează în industria chimică. – În + trebuința.

ÎNTREBUINȚA, $înt...

@A ÎNTREBUINȚA ~ez...

întrebuințà v. @1....

întrebuinți $#v...

întrebuințéz v. tr...

Ortografice DOOM

întrebuința (a ~)...

întrebuința @(a ~...

întrebuința vb. (...

Argou

întrebuința, $într...

Sinonime

ÎNTREBUINȚA vb. @...

ÎNTREBUINȚA vb....

Intrare: întrebuința
  • silabație: -bu-in-ța info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • întrebuința
  • ‑ntrebuința
  • întrebuințare
  • ‑ntrebuințare
  • întrebuințat
  • ‑ntrebuințat
  • întrebuințatu‑
  • ‑ntrebuințatu‑
  • întrebuințând
  • ‑ntrebuințând
  • întrebuințându‑
  • ‑ntrebuințându‑
 singular plural
  • întrebuințează
  • ‑ntrebuințează
  • întrebuințați
  • ‑ntrebuințați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • întrebuințez
  • ‑ntrebuințez
 (să)
  • întrebuințez
  • ‑ntrebuințez
  • întrebuințam
  • ‑ntrebuințam
  • întrebuințai
  • ‑ntrebuințai
  • întrebuințasem
  • ‑ntrebuințasem
a II-a (tu)
  • întrebuințezi
  • ‑ntrebuințezi
 (să)
  • întrebuințezi
  • ‑ntrebuințezi
  • întrebuințai
  • ‑ntrebuințai
  • întrebuințași
  • ‑ntrebuințași
  • întrebuințaseși
  • ‑ntrebuințaseși
a III-a (el, ea)
  • întrebuințează
  • ‑ntrebuințează
 (să)
  • întrebuințeze
  • ‑ntrebuințeze
  • întrebuința
  • ‑ntrebuința
  • întrebuință
  • ‑ntrebuință
  • întrebuințase
  • ‑ntrebuințase
plural I (noi)
  • întrebuințăm
  • ‑ntrebuințăm
 (să)
  • întrebuințăm
  • ‑ntrebuințăm
  • întrebuințam
  • ‑ntrebuințam
  • întrebuințarăm
  • ‑ntrebuințarăm
  • întrebuințaserăm
  • ‑ntrebuințaserăm
  • întrebuințasem
  • ‑ntrebuințasem
a II-a (voi)
  • întrebuințați
  • ‑ntrebuințați
 (să)
  • întrebuințați
  • ‑ntrebuințați
  • întrebuințați
  • ‑ntrebuințați
  • întrebuințarăți
  • ‑ntrebuințarăți
  • întrebuințaserăți
  • ‑ntrebuințaserăți
  • întrebuințaseți
  • ‑ntrebuințaseți
a III-a (ei, ele)
  • întrebuințează
  • ‑ntrebuințează
 (să)
  • întrebuințeze
  • ‑ntrebuințeze
  • întrebuințau
  • ‑ntrebuințau
  • întrebuințară
  • ‑ntrebuințară
  • întrebuințaseră
  • ‑ntrebuințaseră
întrebuinți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

întrebuința, întrebuințezverb

  • 1. Aplica, folosi, utiliza, uza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: aplica folosi utiliza uza
    • format_quote Veți plăti cu capul obrăznicia ce ați întrebuințat față cu mine. CREANGĂ, P. 263. DLRLC
    • format_quote Moțoc... întrebuința creditul ce avea la domn spre împilarea gloatei. NEGRUZZI, S. I 150. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Acest produs se întrebuințează în industria chimică. DEX '98
    • format_quote reflexiv pasiv Astfel de cîni se întrebuințează la alergături îndelungate după căprioare. ODOBESCU, S. III 64. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv Fierul care nu se întrebuințează ruginește. DLRLC
    • format_quote rar (Cu privire la persoane) A aflat de la un amic și prieten al lui ce-i întrebuințat la telegraf. ALECSANDRI, T. 855. DLRLC
etimologie:
  • În + trebuința DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.