16 definiții pentru înjurat

din care

Explicative DEX

$înjurat1 sn...

înjurat2, ~ă...

ÎNJURA, înjur, vb. I. Tranz., intranz. și refl., recipr. A rosti cuvinte injurioase sau de ocară la adresa cuiva; a (se) sudui. – Lat. injuriare.

înjura vitr ...

ÎNJURA, înjur, vb. I. Tranz., intranz. și refl. recipr. A spune cuvinte injurioase sau de ocară la adresa cuiva; a (se) sudui. – Lat. injuriare.

ÎNJURA, înjur,...

@A ÎNJURA înjur 1....

înjurà v. 1. a o...

înjúr, a v. t...

Ortografice DOOM

înjura (a ~) #v...

înjura vb., ind. ...

Argou

A ÎNJURA a împărți...

@a înjura ca un birj...

Sinonime

ÎNJURA vb. a drăc...

ÎNJURA vb. a dr...

Regionalisme / arhaisme

ÎNJURAT adj. (ȚR...

Intrare: înjurat
înjurat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înjurat
  • ‑njurat
  • înjuratul
  • înjuratu‑
  • ‑njuratul
  • ‑njuratu‑
  • înjura
  • ‑njura
  • înjurata
  • ‑njurata
plural
  • înjurați
  • ‑njurați
  • înjurații
  • ‑njurații
  • înjurate
  • ‑njurate
  • înjuratele
  • ‑njuratele
genitiv-dativ singular
  • înjurat
  • ‑njurat
  • înjuratului
  • ‑njuratului
  • înjurate
  • ‑njurate
  • înjuratei
  • ‑njuratei
plural
  • înjurați
  • ‑njurați
  • înjuraților
  • ‑njuraților
  • înjurate
  • ‑njurate
  • înjuratelor
  • ‑njuratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înjura, înjurverb

  • 1. A spune cuvinte injurioase sau de ocară la adresa cuiva; a (se) sudui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sudui
    • format_quote Acum stați adunați lîngă vatră... Înjurați domnii Și nu știți cum să vă plătiți dările. BENIUC, V. 24. DLRLC
    • format_quote Mulți inși trec iute pe lîngă butoiul meu înjurîndu-mă. CARAGIALE, O. I 79. DLRLC
    • format_quote Le legară mîinile la spate și tot înjurîndu-i mereu îi pornesc... spre Alba-Iulia. BĂLCESCU, O. II 259. DLRLC
    • format_quote Dincoace, la ieșire, zbîrîie motorul unui camion, glasuri de căruțași înjurînd urît și gros. C. PETRESCU, A. 341. DLRLC
    • format_quote Bombănea printre dinți cuconul Fanache, înjurînd și clătinînd din cap. MIRONESCU, S. A. 24. DLRLC
    • format_quote În confuzia lui nu știu nici ce zice, nici ce face; se retrase înjurînd cu furie. BOLINTINEANU, O. 450. DLRLC
    • 1.1. A vorbi de rău. DLRLC
      sinonime: bârfi
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.