15 definiții pentru încăpățâna

din care

Explicative DEX

ÎNCĂPĂȚÂNA, încăpățânez, vb. I. Refl. A stărui cu îndârjire într-o comportare voluntară, fără a ține seama de împrejurări; a se îndărătnici. ♦ (În sens favorabil) A se ambiționa într-o atitudine, pentru o idee etc. [Var.: (reg.) încăpățina vb. I] – În + căpățână.

ÎNCĂPĂȚÂNA, încăpățânez, vb. I. Refl. A stărui cu îndârjire într-o comportare voluntară, fără a ține seama de împrejurări; a se îndărătnici. ♦ (În sens favorabil) A se ambiționa într-o atitudine, pentru o idee etc. [Var.: (reg.) încăpățina vb. I] – În + căpățână.

încăpățâna vr...

@A SE ÎNCĂPĂȚÂNA mă...

încăpățânà v. a vr...

ÎNCĂPĂȚINA vb. I v. încăpățâna.

ÎNCĂPĂȚINA vb. I v. încăpățâna.

încăpățina $v...

ÎNCĂPĂȚINA vb. ...

ÎNCĂPĂȚÎNA, $încă...

încăpățînéz v. tr....

Ortografice DOOM

@încăpățâna (a se ~...

!încăpățâna @(a s...

încăpățâna vb., i...

încăpățîna...

Sinonime

ÎNCĂPĂȚÂNA vb. @1...

ÎNCĂPĂȚÎNA vb. ...

Intrare: încăpățâna
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încăpățâna
  • ‑ncăpățâna
  • încăpățânare
  • ‑ncăpățânare
  • încăpățânat
  • ‑ncăpățânat
  • încăpățânatu‑
  • ‑ncăpățânatu‑
  • încăpățânând
  • ‑ncăpățânând
  • încăpățânându‑
  • ‑ncăpățânându‑
singular plural
  • încăpățânea
  • ‑ncăpățânea
  • încăpățânați
  • ‑ncăpățânați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încăpățânez
  • ‑ncăpățânez
(să)
  • încăpățânez
  • ‑ncăpățânez
  • încăpățânam
  • ‑ncăpățânam
  • încăpățânai
  • ‑ncăpățânai
  • încăpățânasem
  • ‑ncăpățânasem
a II-a (tu)
  • încăpățânezi
  • ‑ncăpățânezi
(să)
  • încăpățânezi
  • ‑ncăpățânezi
  • încăpățânai
  • ‑ncăpățânai
  • încăpățânași
  • ‑ncăpățânași
  • încăpățânaseși
  • ‑ncăpățânaseși
a III-a (el, ea)
  • încăpățânea
  • ‑ncăpățânea
(să)
  • încăpățâneze
  • ‑ncăpățâneze
  • încăpățâna
  • ‑ncăpățâna
  • încăpățână
  • ‑ncăpățână
  • încăpățânase
  • ‑ncăpățânase
plural I (noi)
  • încăpățânăm
  • ‑ncăpățânăm
(să)
  • încăpățânăm
  • ‑ncăpățânăm
  • încăpățânam
  • ‑ncăpățânam
  • încăpățânarăm
  • ‑ncăpățânarăm
  • încăpățânaserăm
  • ‑ncăpățânaserăm
  • încăpățânasem
  • ‑ncăpățânasem
a II-a (voi)
  • încăpățânați
  • ‑ncăpățânați
(să)
  • încăpățânați
  • ‑ncăpățânați
  • încăpățânați
  • ‑ncăpățânați
  • încăpățânarăți
  • ‑ncăpățânarăți
  • încăpățânaserăți
  • ‑ncăpățânaserăți
  • încăpățânaseți
  • ‑ncăpățânaseți
a III-a (ei, ele)
  • încăpățânea
  • ‑ncăpățânea
(să)
  • încăpățâneze
  • ‑ncăpățâneze
  • încăpățânau
  • ‑ncăpățânau
  • încăpățâna
  • ‑ncăpățâna
  • încăpățânaseră
  • ‑ncăpățânaseră
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încăpățina
  • ‑ncăpățina
  • încăpăținare
  • ‑ncăpăținare
  • încăpăținat
  • ‑ncăpăținat
  • încăpăținatu‑
  • ‑ncăpăținatu‑
  • încăpăținând
  • ‑ncăpăținând
  • încăpăținându‑
  • ‑ncăpăținându‑
singular plural
  • încăpăținea
  • ‑ncăpăținea
  • încăpăținați
  • ‑ncăpăținați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încăpăținez
  • ‑ncăpăținez
(să)
  • încăpăținez
  • ‑ncăpăținez
  • încăpăținam
  • ‑ncăpăținam
  • încăpăținai
  • ‑ncăpăținai
  • încăpăținasem
  • ‑ncăpăținasem
a II-a (tu)
  • încăpăținezi
  • ‑ncăpăținezi
(să)
  • încăpăținezi
  • ‑ncăpăținezi
  • încăpăținai
  • ‑ncăpăținai
  • încăpăținași
  • ‑ncăpăținași
  • încăpăținaseși
  • ‑ncăpăținaseși
a III-a (el, ea)
  • încăpăținea
  • ‑ncăpăținea
(să)
  • încăpățineze
  • ‑ncăpățineze
  • încăpățina
  • ‑ncăpățina
  • încăpățină
  • ‑ncăpățină
  • încăpăținase
  • ‑ncăpăținase
plural I (noi)
  • încăpăținăm
  • ‑ncăpăținăm
(să)
  • încăpăținăm
  • ‑ncăpăținăm
  • încăpăținam
  • ‑ncăpăținam
  • încăpăținarăm
  • ‑ncăpăținarăm
  • încăpăținaserăm
  • ‑ncăpăținaserăm
  • încăpăținasem
  • ‑ncăpăținasem
a II-a (voi)
  • încăpăținați
  • ‑ncăpăținați
(să)
  • încăpăținați
  • ‑ncăpăținați
  • încăpăținați
  • ‑ncăpăținați
  • încăpăținarăți
  • ‑ncăpăținarăți
  • încăpăținaserăți
  • ‑ncăpăținaserăți
  • încăpăținaseți
  • ‑ncăpăținaseți
a III-a (ei, ele)
  • încăpăținea
  • ‑ncăpăținea
(să)
  • încăpățineze
  • ‑ncăpățineze
  • încăpăținau
  • ‑ncăpăținau
  • încăpățina
  • ‑ncăpățina
  • încăpăținaseră
  • ‑ncăpăținaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încăpățâna, încăpățânezverb

  • 1. A stărui cu îndârjire într-o comportare voluntară, fără a ține seama de împrejurări; a se îndărătnici. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se încăpățînează bătrîna și-or să ne omoare cu ea cu tot. DUMITRIU, N. 42. DLRLC
    • format_quote Să nu uiți că decît a te încăpățîna într-o greșeală, mai bine-i s-o dai pe față și să lupți a o îndrepta. DEMETRIUS, V. 140. DLRLC
    • 1.1. (În sens favorabil) A se ambiționa într-o atitudine, pentru o idee etc. DEX '09 DEX '98
      sinonime: ambiționa
etimologie:
  • În + căpățână DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.