opțiuni
  • info

21 de definiții pentru împărți

din care

Explicative DEX

ÎMPĂRȚI, împart, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) separa în părți, a (se) despărți în grupuri; a (se) diviza, a (se) divide. ♦ Tranz. (Rar) A clasifica. ♦ Tranz. (Aritm.) A efectua operația de împărțire a unui număr prin altul, a face o împărțire. 2. Tranz. A da mai multor persoane câte (o parte din) ceva; a repartiza, a distribui. ◊ Expr. A nu avea ce împărți sau a nu avea nimic de împărțit (cu cineva) = a nu avea nici o legătură, nimic comun (cu cineva). ♦ Refl. A se răspândi, a se împrăștia. 3. Tranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „cu”) A împărtăși ceva cu cineva. – Lat. impartire.

împărți [At:...

ÎMPĂRȚI, împart, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) separa în părți, a (se) despărți în grupuri; a (se) diviza, a (se) divide. ♦ Tranz. (Rar) A clasifica. ♦ Tranz. (Aritmetică) A efectua operația de împărțire a unui număr prin altul, a face o împărțire. 2. Tranz. A da mai multor persoane câte (o parte din) ceva; a repartiza, a distribui. ◊ Expr. A nu avea ce împărți sau a nu avea nimic de împărțit (cu cineva) = a nu avea nici o legătură, nimic comun (cu cineva). ♦ Refl. A se răspândi, a se împrăștia. 3. Tranz. (Urmat de determinări introduse prin prep. „cu”) A împărtăși ceva cu cineva. – Lat. impartire.

ÎMPĂRȚI, $împart...

A ÎMPĂRȚI împart...

A SE ÎMPĂRȚI $per...

împărțì v. a face ...

împárt și @împărțé...

împărțésc, V. @împ...

Ortografice DOOM

împărți (a ~) #vb...

împărți (a ~) #...

împărți vb., ind....

împart, -tă 3 conj., -părțeam 1 imp.

Argou

@a împărți două paie...

@a împărți urări de ...

@a-și împărți ridich...

Sinonime

ÎMPĂRȚI vb. 1. ...

ÎMPĂRȚI vb. v. $d...

ÎMPĂRȚI vb. @1....

împărți vb. v....

Expresii și citate

Divide et impera (...

Intrare: împărți
verb (VT314)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împărți
  • ‑mpărți
  • împărțire
  • ‑mpărțire
  • împărțit
  • ‑mpărțit
  • împărțitu‑
  • ‑mpărțitu‑
  • împărțind
  • ‑mpărțind
  • împărțindu‑
  • ‑mpărțindu‑
 singular plural
  • împarte
  • ‑mparte
  • împărțiți
  • ‑mpărțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împart
  • ‑mpart
 (să)
  • împart
  • ‑mpart
  • împărțeam
  • ‑mpărțeam
  • împărții
  • ‑mpărții
  • împărțisem
  • ‑mpărțisem
a II-a (tu)
  • împarți
  • ‑mparți
 (să)
  • împarți
  • ‑mparți
  • împărțeai
  • ‑mpărțeai
  • împărțiși
  • ‑mpărțiși
  • împărțiseși
  • ‑mpărțiseși
a III-a (el, ea)
  • împarte
  • ‑mparte
 (să)
  • împartă
  • ‑mpartă
  • împărțea
  • ‑mpărțea
  • împărți
  • ‑mpărți
  • împărțise
  • ‑mpărțise
plural I (noi)
  • împărțim
  • ‑mpărțim
 (să)
  • împărțim
  • ‑mpărțim
  • împărțeam
  • ‑mpărțeam
  • împărțirăm
  • ‑mpărțirăm
  • împărțiserăm
  • ‑mpărțiserăm
  • împărțisem
  • ‑mpărțisem
a II-a (voi)
  • împărțiți
  • ‑mpărțiți
 (să)
  • împărțiți
  • ‑mpărțiți
  • împărțeați
  • ‑mpărțeați
  • împărțirăți
  • ‑mpărțirăți
  • împărțiserăți
  • ‑mpărțiserăți
  • împărțiseți
  • ‑mpărțiseți
a III-a (ei, ele)
  • împart
  • ‑mpart
 (să)
  • împartă
  • ‑mpartă
  • împărțeau
  • ‑mpărțeau
  • împărțiră
  • ‑mpărțiră
  • împărțiseră
  • ‑mpărțiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împărți, împartverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) separa în părți, a (se) despărți în grupuri; a (se) diviza, a (se) divide. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: desface despărți divide diviza separa
    • format_quote Eu de-am avut un singur ban L-am împărțit cu tine. COȘBUC, P. I 77. DLRLC
    • format_quote Și-a împărțit averea în două părți. CARAGIALE, O. III 60. DLRLC
    • format_quote De ce uitați că-n voi e și număr și putere? Cînd vreți, puteți prea lesne pămîntul să-mpărțiți. EMINESCU, O. I 59. DLRLC
    • format_quote Se împart flăcăii în cete. STANCU, D. 173. DLRLC
    • format_quote Limba romînească are patruzeci și una de slove care se împart în trei soiuri. NEGRUZZI, S. I 8. DLRLC
  • 2. tranzitiv A da mai multor persoane câte (o parte din) ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: distribui repartiza
    • format_quote Dacă stăpînirea împarte moșia, apoi are s-o împartă la cei săraci și fără pămînt. REBREANU, R. I 239. DLRLC
    • format_quote O să-ți poruncească a împărți daruri în dreapta și-n stînga. CARAGIALE, O. III 67. DLRLC
    • format_quote Stăpînul pămîntului făcu trei părți din domeniul său, din care două le împărți în părți mici pe la coloniștii săi și ceealaltă fu cultivată de aceștia în folosul lui. BĂLCESCU, O. I 137. DLRLC
    • format_quote ironic Împărți la întîmplare o droaie de ghionturi. REBREANU, R. I 115. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Cine împarte parte-și face. DLRLC
    • 2.1. (În practica religiei creștine; folosit și absolut) A da de pomană (lucruri de mâncare) la anumite sărbători. DLRLC
      • format_quote Aducînd pitaci și colaci... a împărțit la fiecare. CREANGĂ, A. 4. DLRLC
    • 2.2. unipersonal (În superstiții) A-i fi sortit, ursit (ceva). DLRLC
      • format_quote Poate că asta ne-a fost împărțită, să nu fim aproape deolaltă. RETEGANUL, P. IV 66. DLRLC
    • 2.3. reflexiv A se răspândi, a se împrăștia, a se risipi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: risipi răspândi împrăștia
      • format_quote Iară cornul plin de jale Sună dulce, sună greu. Blîndu-i sunet se împarte Peste văi împrăștiet Mai încet, tot mai încet. EMINESCU, O. I 104. DLRLC
      • format_quote Părul ei, după moda de atuncea, se împărțea despletit pe umerii și spatele sale. NEGRUZZI, S. I 145. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Ce spui tu, străine? Ștefan e departe, Brațul său prin taberi mii de morți împarte. BOLINTINEANU, O. 34. DLRLC
    • chat_bubble A nu avea ce împărți sau a nu avea nimic de împărțit (cu cineva) = a nu avea nicio legătură, nimic comun (cu cineva). DEX '09 DLRLC
      • format_quote Chiar dacă mă oprește cineva, mă lasă... neavînd cu mine nimica de împărțit. SADOVEANU, Z. C. 324. DLRLC
      • format_quote Nu mai avem nimica de-mpărțit împreună! CARAGIALE, O. III 43. DLRLC
      • format_quote Nu-ți vreu nici rău, nici bine, N-am ce împărți cu tine. ALECSANDRI, P. P. 42. DLRLC
  • 3. tranzitiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziția „cu”) A împărtăși ceva cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: împărtăși
    • format_quote Luă în brațe pe această biată fată... cu care împărțise soarta sa. NEGRUZZI, S. I 26. DLRLC
  • comentariu Prezent indicativ și: împărțesc. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.